Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca Retrospectivă – 2016 (03.01.2017)

Agenda armaneasca Retrospectivă – 2016 (03.01.2017)

Trâ mulţâl’i an’i, tru 2017 ! Tru emisiunea di aghendă armâneascâ, di arhiusită di an nâ aduţim aminte di evenimentile a anului ţi lu bitisim. U duţim ninte prezentarea di siptâmâna tricutâ, tru care avem spusă evenimentile pânâ tru mesulu apriir ţi canda si liga di mesulu gh’inar, a intratâl’ei di an, pri-tru personalitatea a domnului Cunia (1926-2016), amintat tru gh’inar, dzuua 10 gh’inar şi tricut tru eta alantâ pi 7 apriir. Pri-tru editura pi care u dişcl’ise tru câsâbălu Farifield — Connectiut, tru America, ru anulu 1989, cu numa “Cartea Aromână”, feaţe tra sâ-l’I hibâ spusâ numa a unui tipograf roman di pi la anulu 1566, aoa şi 450 di an’I, diaconulu Coresi, şii-l’I si dzâse “Coresi aromân”.

Hristu Steriu, 02.02.2017, 21:34

Duţim ninte retrospectiva cu numa a unui sportiv ţi fu nsurat cu unâ armână, di a lu Cârniciu, sportiv-alpinistu adus aminte tru adunarea di 15 aprii di la SCA Bucureşti. Avea numa Răzvan Petcu, şi fu adus aminte di soţia/mul’iarea pi curunâ şi hil’ilu a lui di 20 an’i, tut Răzvan Petcu. Tatâ-su muri tru 1996, acâţat şi ngrupat tru unâ avalanşâ di neauă, cându lo parte la unâ expediţie românească pi Nanga Parbat, cipit (8125 m) greu di cucerit di-tru masivulu Himalaya Cipitulu fu cucerit anulu alantu di unâ expediţie internaţională tru care participară şi doi membri di-tru expediţia românească, di-tru 1996

15 apriir easte dzuua di naştire a unei sportivă română, di farâ armâneascâ, Eliza Samara, campioană europeană la tenis di masă. Ea fu invitatâ cu dzaţe dzâle ninte, la unâ adunare cu elevil’i ama şi cu pârinţâl’i a lor, pi 5 apriir la unâ şcoalâ armâneascâ, di Constanţa iu si fac cursuri di cultură armânească, în cadrul a opţionalului “Cultură şi tradiţii aromâne”.

Di pi 11 pânâ pi 17 apriir fu dişcl’id Pânâgh’irulu Internaţional a cartil’ei, di Scopia, iu fu prezentat numirulu 58, protulu pi trimestrulu I a anului, a revistâl’ei “Grailu armânescu”, ţi lu scoate UCAM, Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machidunie, preşedinte Dina Cuvata.

15 apriir, poeta Kira Manţu, di Frankfurt, Ghirmânie, feaţe unâ prezentare/comentariu a filmuoui a lu Toma Enache — documentarulu “Armânii — di la faimoshil’I Manakia pân di… Nu hiu faimos”. Ună frază di-tru aestu comentariu: “Pi cânticlu “Loaiu cârliglu more sh-cu tâmbarea/Feciu-nsusu, nsusu ânj feciu cârarea” (cântatu ahântu musheatu di MARA!),

22 apriir conferinţă pi armâneaşte la Academia sârbeasca di Beligradi, ndreaptă di suţata armâneasca-sârbeasca “Lum’ina”, cu participarea a lu Nicolas Trifon. Zbură şi domnul Kristo Goci, di-tru Albania.

24 apriir: unâ nauâ carte a lu Nicolas Trifon, aţel care tru 2005 scoase cartea “Les Aroumanis un people qui s-en va”, naua carte cu numa “Unde este Aromânia” fu prezentată la restaurantulu “La Machedoni”, di Bucureşti.

26-27 apriir Festivalulu di Beijing, tru China, cu numa Festivalulu di Muzică al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, a patra ediţie. Evenimentul este sinonimulu asiatic a festivalului di la televiziune Eurovision, ama si adreseadză maşi a posturilor di radio di-tru aţea zonă..

In marja a Festivalului, si feaţe şi Conferinţa Media 2020, organizată di Radio România şi Radio China Naţional. Un exemplu mutrinda unâ abordare nitradiţională a utilizaril’ei a radioului trâ promovare cultura fu adus di Preşedintile-Director Gheneral a Radio România, Ovidiu Miculescu. El zburâ în detaliu dispre Pânâgh’irulu di Carte Gaudeamus, unâ iniţiativă a Radio România si sumcundil’e că educaţia, cultura şi radioulu public nu înseamnă niapărat şi chireare financiară. Participară cama di 300 de reprezentanţi ai organizaţiilor media din 35 de state …

1 mai — paştile ortodoxu, Ministrulu delegat trâ român’il’i di pritutuţido, Dan Stoenescu pitricu un mesaj pi armâneaşte:

Vă or a vauă, a tutulor românilor, di aua, dit crat, şi di iuţido, nai ma buni mindueri ti Sămta Sărbătoari a Paştilui. etc

9 mai: Moment festiv la 111 di la pricunoaştirea a ndrepturilor naţionale trâ român’il’i balcaniţ: Arumân’il’i şi moglenoromân’il’i. Fu prezentată unâ conferinţă tru Aula a li Bibliotecâ a li Academie Română în cadrul a unui proiectu derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti”.

Dan Stoenescu, ministrulu delegat trâ român’il’i di pritutţido spuse zborulu di salut di partea MAE; zburârâ multe personalităţ

Expoziţie a unui artist plastic arumân la Muzeulu a Horiatului Român, tru Sala Irina Nicolau, dişcl’isâ gioi 12 mai, pânâ pi 5 cirişar. Expoziţia avu numa “Portret/Atelier. Dumitru Pasima” …

23 mai fu dzuuă di sârbâtoare trâ armân’i. Si gh’iurtusiră 111 an’i di la iradeua imperialâ otomană, pri-tru care eara pricunuscute ndrepturi di milete trâ armân’i, ca supuşi creştin’i ortodocşi tru imeriul otoman, ca milete ahoria. Aestu decret imperial dat di sultanulu Abdul Hamid doilu nu fu unâ iniţiativâ a imperiului otoman. Iradeaua si deade la câftarea a statului roman şi cu agiutarea a mărilor puteri europeane. Dzuua di 23 mai fu sărbătorită tru Republica Machedonia, iu fu data dzuuâ liberâ trâ armân’i tra s-nu s-ducâ la lucru. Armân’il’i suntu milete constitutivă/fondatoare a statului machidunescu şi suntu spuşi tru Constituţia a statului. Easte ună pricunoaştire a personalitatil’ei istorică a lu Pitu Guli, eroulu di la 1903 şi a Revoluţil’ei di dzaţe dzâle di Cruşuva. Tru România, Suţata armâneascâ di Constanţa, suţatâ cu numa Sâmtul Anton di Iezer (după numa a unei localitate di-tru sudulu a Româniilei, di Oltenia, judeţulu Vâlcea), ţânu, aşi cum faţe şi alte ori, cathe siptâmână di vârâ an, slujbâ tru bâsearică di Costanţa, bâsearica Sâmţâl’i Constantin şi Elena.

Tru intrata di cirişar, Artista romana Ecaterina Vrana simneadza prima sa expoziţie personală de pictura într-o galerie în spaţiul nordu-american. Expoziţia fu discl’isă a publicului în perioada 4 iunie — 9 iulie 2016, la prestigioasa Nicodim Gallery, Los Angeles. Ecaterina Vrana si născu tru 1969, locuiaşte şi creeadză în Constanţa.

Sâmbâtâ şi dumânică, 2 şi 3 alonar si ţânu evenimentul folkloric di pasa vearâ tru alonar di-tru Gârţie, ţi easte şi ca unâ uidisire cu sârbâtoarea armâneascâ a SâmChetrului, di la 29 cirişar. Easte ediţia a 32-a a Fetvialului Elenic di folclor a suţatilor armâneşti. Viniră la festival vârâ 50 di suţate. Ediţia di anulu aestu a Festivalului si ţânu la Prosociani, di nângâ cama marea localitate Drama.

*************************

Basearica Ayiu-Yioryi dit hoara armaneasca Ceamurlia din Dzeana lji-apruche multu ghini Armanjlji din hoara ma shi oaspits di-anvarliga cari vinira tu un numir ca baia mari. Dzuua di Dumanica, 10-li di Alunar intra tu isturia-alishtei hoara ca s-featsi prota dghevasi pi limba armaneasca tu basearica.

18 alonar, si feaţiră 40 di an’i di cându fosta mare campioană di la Giocurile Olimpiţe di veară di-tru 1976, Nadia Comăneci, u alâxi istoria a gimnasticâl’ei.

În România fu faptă pi 18 alonar, emisiunea specială de mărchi poştale Primul 10 olimpic al gimnasticii, Nadia Comăneci. Nadia Comăneci fu prima sportivă (tru gimanstică) cu un exerciţiu perfect.

La 92 di an’i cât avea, Regina Ana de Bourbon Parma, a li Românie, muri la prot agustu, la un spital di Elveţia.

Cu modestie, un altu evenimentu funerar si feaţe şi tru armâname. Pi 5 agustu, si astease di-tru bană Directorul Arhivelor Naționale Constanta, Vrigil Coman, miglinit, megl;eno-românul Virgil Coman. El muri la un venimentu cultural, la ună lansare di carte, cându feaţe un stop cardio-respirator şi câdzu mpade, la pământ; avea maşi 43 di an’i. Lucră la televiziunea TV Litoral, di Constanţa. Eara director a Serviciului Judetean al Arhivelor Constanta si prezentator a emisiunil’ei Calator printre dosarele Vremii.

18 agustu, dzuua cându tru anulu 1916 si amintă istoriculu Neagu Djuvara, şi fu invitat, tru semnu di tim’ie la multe interviuri.

Neagu Djuvara a fost decorat, de sefulu a statului, Klaus Johannis, cu Ordinulu Naţional “Steaua Romaniei” în grad de “Cavaler”, mesulu alantu, tru 26 agh’izmăciune, cându fu decorat şi filosofulu Mihail Şora, născut tru burmar tut 1916.

5 agheazmăciune, muri preftul armân, Dumitrache Veriga, di la bâsearica Agh’iu Sutira, di Corcea, tru Albania.

Societatea di Cultură Macedo-Română, tru un comunicat di pi 5 agheazmăciune dzâţea,

“personalitate bâserichească ahoria di activă tru renaştirea spirituală a aromân’ilor din Albania Papu Veriga si-are aflată printră membril’i fondatori a Asociaţilei Culturală Aromânil’i din Albania”, înhiinţată tru 1992.

8 agh’izmăciune, Alexandru Gica nâ informa că:

Alănci unâ noaua carti alu Nicolas Trifon la editura Cartier: Aromânii în colimatorul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni: scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloş.”

Dheftira parti a cartiljei — dzâţe Alexandru Gica – easti unâ analiză ti presa armâneasca ditu diaspora: easti zborlu ti fimirida Fara armânească (tsi shi-u alăxi numa tu Trâ armânamea) tsi alănci tu anjlji 1980-1986, Frăntsie, shi ti revista Zborlu a Nostru (tu chirolu 1984-1990).

Tu dzalili 16 – 18 di Yismanciun – Septembrie 2016 casabalu Velingrad, Bulgaria – Varyarii, iu easte loclu a veclji picurarlor Armanj tu muntsalji Rodhopi s-tsanu – după cum nâ informa Nicolay Chiurkci – Simpoziumlu ti Limba shi Cultura Armaneasca cu dedicatsie In Memoriam Prof. Tiberius Cunia. Loara parte cu zboara aproape di 30 di oaminj di cultura Armaneasca …