Agenda armaneasca Retrospectiva 2014 – partea III

Duţim ninte retrospectiva priste evenimentile a anului ţi tricu, 2014. Vine oara sâ spunim şi lucrile duriroase di-tru arada a banâl’ei di aoa priste loc.

Hristu Steriu, 20.01.2015, 20:45

27 cirişar lu l’irtǎ dumnidzǎ pi profesor Dina Vanghele, tru câsâbǎlu Bridgeport di-tru America. Dina Vanghele eara faptu Curceaua tru 1923 şi bânǎ ru America 65 di an’i.

29 cirişar, la sârbâtoarea a Sâmtrului Petru şi Pavel, icǎ pi şcurtu Sumchetrulu, andamomâ tru Gârţie, tru câsbǎlu Aminciu. Adunarea si feaţe viniri-sâmbâtâ şi dumânicâ.Fu gh’iurtusitâ a 30-a andamomâ panelenicâ a vlahilor, trâ care fu faptu şi un m’ic simpozion, viniri.

31 cirişar, vernisajulu a expoziţil’ei cu numa Dialog cu ampiratulu Qin, expoziţie di sculpturâ China Uniunea Europeanâ.” La Muzeulu a Ţǎranului Român, di Bucureşti. Arada di alţâ artişti plastiţ, participǎ şi artista plasticâ românâ, di farâ armâneascâ, ţi tora bâneadzâ Paris, Cristina Pasima-Trifon, unâ artistâ di mare forţâ plasticâ dzâţea un cristic di artǎ.

3 alonar, Tulcea, tru România,si ţânu concertul “Casa a noastra armaneasca” organizat di Corina Elena Badea deadun cu falcarea di Tulcea a suţatâl’ei Fara armneascâ, dit România.. Corina lansǎ cd-ulu cu numa “casa a noastrâ armaneascâ”.

Diznou “nâ mascâ râde, nâ mascâ plândze”, cum si dzâţe tru teatru. Di la spectacol treaţim la hâbarea laie. Tru ilichie di 25 di an’I, tru intrata a mesului alonar muri actorulu Sorin Şaguna, di Buzǎu, câsâbǎ tru estul a li Românie

29 alonar Român’il’i marcheadzâ, di ma mulţâ an’i, pri 29 alonar, Dzua a Imnului Naţional, cu ceremonii, inclusiv militare, organizate in mai multe orase din ţarâ. Dzuua a Imnului Naţional, celebrata, tru hibâ ţi an, pi 29 alonar, fu proclamată tru 1998.

7 agustu, Elbasan Andon Hristo, tru un email nâ informa: La 07.08.2014 sahatea 19.00 la teatrul “Scampa” casibalu Elbasan, Albania s-publica filmul al Reghizorlui aroman Toma Enache.

29 august – la Librâria Creţulescu di Bucureşti, fu faptâ unâ searâ Neagu Djuvara, a cure dzuâ di naştire eara priste alte dauâ dzâle, pi 31 agustu, tamam di sârbâtoarea a limbâl’ei romanâ, pi 31 agustu. Fu faptâ şi unâ lansare: Lucrarea “Civilizaţii si tipare istoriţe”, care easte easte unâ reeditare a tezâl’ei di doctorat a lu Neagu Djuvara scrisâ la intrata a an’ilor 70 sub conduţirea a lu Raymond Aron.

31 agustu Dzuua a limbâl’ei românâ.

Tru bitisita a mesului agustu, pi 31 di agustu si marcheadzâ Dzuua a limbâl’ei romanâ. Sâmbâtâ 30 şi dumnicâ 31 agustu si feaţirâ manifestǎri culturale simultan în România, tru Republica Moldova şi tru comunitǎţile din diaspora.

Bucurestiul apânghisi concerte si lansari de carte consacrate acestei sarbatori, iar la Chişinǎu si feaţe conferinţa internaţională “Limba Română — limbă a integrării europene”. La Cernauti, tru vestul a Ucrainâl’ei, stat tru care bâneadzâ aproapea giumitate di million di etniţ român’i, easte marcatǎ a 25-a aniversare a Societatil’ei trâ Cultura Românească, ţi poartâ numa a poetului naţional, Mihai Eminescu.

9 sept interviu la televiziunea Vizion Plus, la emisiunea Dupǎ prǎndzu ora ţinţe pm (pomerigio), iu fu invitat reghizorulu Toma Enache. Toma Enache eara dus la un festival Balcanic di filmu, di Pogradeţ, tru Albania, iu si adunǎ cu mulţâ profesionişţâ di-tru umea a filmului, şi-l’I fu dat un premiu special trâ filmul “Nu hiu faimos, ama escu armân”. Interviulu di vârâ nauâ minute şi giumitate eara structurat pi vârâ şase ntribǎri. Subiectul a filmului — un reghizor Toni Caramuşat l’ia un premiu multu mare tru America şi v’ine tra sâ promoveadzâ filmul tru Balcan’i. Tru idiul chiro caftâ unâ featâ muşatâ, cu numa Armânamea, trâ care mitulu dzâţe cǎ bâneadzâ tru unâ spileie, şi cǎ are un aver trâ armân’i.

Averulu ama easte mesajulu a filmului, dupu cum dzâţe Toma Enache — mesajulu easte vrearea, care, dzâţe el, easte idia la tuţ. Replica fu preluatâ şi di spichera di la televeziune, care cum zbura tru limba albanezâ, ama tru bitisitâ dzâse pi armâneaşte “Vâ baş”, trâ armân’i. Aestâ formulâ di bitsitâ lo multu hare la teleespectatori, încât şi domnul Jani Guşo, entuziasmat scrise pi grup “Bravo, bravo Toma. Ti baş tu daule faţâ”.

19-20 agheazmǎciune Bogdan Stanoevici feaţe tru dzâlile 19-20 agheazmǎciune unâ vizitâ tru Republica Macedonia, la Skopje şi Bitola. Ministrul delegat trâ român’il’i di pritutţido, Bogdan Stanoevici, feaţe, în perioada 20 – 21 agheazmǎciune 2014, unâ vizită la Korcea, tru Albania.

23 agheazmǎciune, Societatea di culturâ macedo-românǎ, di Bucureşti, avu unâ aniversare aproapea rotundâ, ma multu di un secol, di cându fu adratâ, la 23 agheazmǎciune, 1879.

20-27 Întrǎ 20 şi 27 agheazmǎciune Bucureştiul apânghisi a II-a ediţie a RadiRo — Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio. Evenimentul fu organizat di Radio România, priiatin şi susţânător devotat a muzicâl’ei clasicâ ninca di-tru 1928, cându pitriţea tru eter primul a lui semnal sonor!

11 oct Radio România Internaţional (RRI), di-tru arada a Radio România, serviciul public, lansǎ la 11 dzuua a mesulu di sâmedru 2014, la Chentrul Cultural di-tru comuna Brebu, jud. Prahova, volumulu bilingvu (română-engleză) Dipărtările nu va nâ dispartâ vârnâoarâ” (Prima carte trâ ascultătoril’i RRI care nâ au vizitatâ) / ”Distance will never come between us” (The first book about the RRI listeners who visited Romania).

Volumulu, realizat cu agiutorulu financiar a Consiliului Jedeţean Prahova, fu tipusit la Editura Libertas, Ploieşti, şi easte adrat pi timel’ilu a interviurilor şi declaraţiilor, a cadurilor a ascultătorilor RRI di-tru aproapea 20 state, care amintarâ Mǎrile Premii a concursurilor di cultură ghenerală organizate di Radio România Internaţional di-tru 1995 pânâ azâ

14 oct si feaţe lansarea a unei serie di evenimente, cu numa “Mistiriurile a Bucureştiului — Aromân’il’i”. La Palatul cu numa Palatul Shutsu di Bucureşti. Dişcl’idirea si feaţe pi 14 oct, cu prezentarea a cartil’ei “Aromân’il’i — Paramithe di suflit”, simnatâ di Maria Cica, apărută la Editura Muntenia.

22 a mesului di sâmedru, giucătoarea românǎ di tenis Simona Halep, numirulu patru mondial, u azvimse, clar, tru daua seturi, 6-0, 6-2, pi americanca Serena Williams, liderulu mondial, la Turneulu a Campioanilor di la Singapore.

2 brumar 2014, RRI ndreapse — noi îndreapsim “Dzuua a Ascultâtorului la Radio România Internaţional”.

14 brumar, Expoziţie di picturâ (31 sâmedru-14 brumar), cu numa “Interferenţe culturale, Creaţie şi Restaurare, la sud şi la nordu di Dunǎre”, iu expusirâ lucrǎri vârâ 60 di artişti, şi care fu organizatǎ di

AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare) — la 20 an’i. Invitaţ speciali furâ artişti plastiţ şi restauratori cu orighini sud-dunǎreane. Prezentarâ criticulu di artâ Corneliu Antim, preşedinte di onoare a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare), şi criticulu di artǎ Marius Tiţa, di a cure zboarâ, a lu Marius Tiţa alidzem: “… specialiştil’i tru restaurare şi artiştil’i relighioşi care expun aoaţe aduc fenomenulu relighios şi toatǎ aţistǎ spiritualitate relighioasǎ într-un cadru nou, creator, care depǎşeaşte canoanile tra sǎ si prezintâ a unei soţieate laicâ şi tra s-u aproache aesta di analta spiritualitate a artâl’ei relighioasâ, arta care prinde şi poate s-nâ hibâ accesibilâ şi pri-tru intermediul a artâl’ei plasticâ contemporanâ”, dzâse criticulu di artâ Marius Tiţa.

15 brumar 2014, la Palatea Sutsu (Muzeulu di Isturie a casaballui Bucureshti), lansare di carte, la ncl’idirea a 50 di an’I di banâ a lu Spiru Fuchi. Fu lansatâ naua carti a lu Spiru “50X50”. Suntu 50 di poezii tu carti, cati una ti cathi anu ditu bana a lui.

15 brumar la Teatrulu Uvreiescu di stat, di Bucureşti, dupǎ cum nâ informa Florentina Costea, fu organizat un evenimentu armânescu: festivalulu M’ica Lândâruşe. Nişanea M’ica Lândâruşe fu amintatâ di tinirulu Andrei Geavela.

19-23 brumar ediţia 21 a Panairului Gaudeamus, “carte di nviţâturǎ”, di Bucureşti. Unâ carte prezentatâ la aestu pânâgh’ir fu “Dipârtǎrile nu va nâ dispartâ vârnâoarâ”; numa a cartil’ei lansatâ de RRI, la Pânâgh’irulu di carte Gaudeamus. Un volum bilingvu în română şi engleză, publicat cu agiutorulu a editurâl’ei Libertas di Ploieşti.

Fu prezentatâ şi cartea a lu Nicolas Trifon, ”Unde este Aromânia”, “Iu easte Armânia”.Alantâ dzuâ lansarea a cartil’ei si feaţe şi tru câsâbǎlu Constanţa.

21 brumar, si feaţe un evenimentu şi Cluj, câsâbǎ tru chentrul a li Românie. Conferinţa cu numa “Dispre aromân’il’i di-tru Balcan’i — experienţe di-tru cercetarea di teren”, susţânutâ di cercetǎtprulu ghirman (ama şi armân), Academicianulu profesor doctor Thede Kahl (Jena/Viena), di la Institutulu di Slavisticâ, la Universitatea Friedrich Schiller di Jena.

26 brumar, la chinematografulu “Accatone”, di-tru cartierulu Latin, di Paris, fu prezentat filmulu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”.

30 brumar sârbâtoarea a S`mtului Andrei, creştinǎtorulu, cum si dzâţe, a român’ilor. Di-tru 2007 pi 30 brumar fu stabilitiâ Dzuua a Român’ilor di pritut (ţi do).

1 andreu Dauǎ evenimente – Dzua Naţionalâ a li Românie, ama şi alante dauǎ dzâle, 2 şi 3, Congresulu a spiritualitatil’ei româneascâ, di Alba Iulia şi di Zlatna, a XVIII-a ediţie, iu eara viniţ aproapea dauă sute di român’i di-tru 28 di ţări şi zone di românitate.

7 andreu lu l’irtǎ dumnidzǎ pi durutulu Stila Beca, cântâtor la pareia “Boaţea Pindului”, la maşi 65 di an’I; aform’ia — unâ lângoare di inimâ, ţi nu l’irtǎ.

16 andreu Tru arada a seril’ei “Mistiriurile a Bucureştiului — Aromânii”, la Palatulu Şuţu ţi apânghiseaşte Muzeulu a municipiului Bucureşti, fu prezentat evenimentulu desfăşurat sum titulatura Oamin’i di ştiinţă aromân’i — Familia Minovici“; dr Adrian Majuru, directorulu a Muzeului, prezentǎ biografiile a oamin’ilor di ştiinţă Dumitru, Nicolae, Ştefan şi Mina Minovici.

Ascultaţ aoa –>