Agenda armaneasca Retrospectiva 2014 – partea II

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, dedicat a uneia di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, situată la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la atracţiile turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Hristu Steriu, 13.01.2015, 20:43

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, dedicat a uneia di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, situată la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la atracţiile turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 șşi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ cameră să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cădz di ban’e di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

********************

Maca aţea ţi spusim pânâ tora va sǎ hibǎ di vearǎ, sǎ nǎ turnǎm tora nâpoi la evenimentile a anului ţi tricu şi s-u duţim ninte, cu evenimentile cama mǎrile, retropsectiva arhiusitǎ siptǎmǎna ţi tricu, a lucrilor ţi si au faptâ tru 2014.

18 aprier, ministrulu delegat trâ Român’l’i di Pritutţido, Bogdan Stanoevici, tru mesajulu a lui transmise românilor din afoara graniţilor că nu suntu singuri şi că, personal, are dor să lâ oferâ tut agiutorulu di care au anaghe. El spuse că problemile cu care si confruntă român’il’i di pri tut suntu complexe şi diversificate`, ama pot sibâ rezolvate. `Cu aform’ia — dzâse el – a Sâmtilor Sărbători di Paşte vă or să duchiţ româneaşte, să vă ţâniţ v’ie identitatea pri-tru tradiţiile a noastre autentiţe şi să vă hârâsiţ di mplin arada di scum’chil’i a voştri!` dzâse Bogdan Stanoevici.

*******

18 apriliu “Dzua Mondială a Radioamatorismului”, ţi marchează data di 18 apriliu 1925, cându, la Paris, fu loatâ apofasea sâ si adarâ Uniunea Internaţionalâ a Radioamatorilor (IARU). Conform a www.pilotmagazin.ro, radioamatorismulu easte practicarea radiocomunicaţiilor pi unde şcurte icǎ ultraşcurte pri-tru posturi di emisie-recepţie proprii, fără sâ si mutreascâ interese economiţe sau transmitirea a altor informaţii în afoară di aţeale trâ calitatea a emisiun’ilor. Radioamatorismul easte, în principal, studiarea, experimentarea şi instalarea di mehanii di comunicaţii fără un interes comercial. Radioamatoril’i pot sâ facâ parte di-tru diferite asociaţii naţionale sau internaţionale. Radioamatorismul, ca mişcare di amatori di radiotelegrafie, apăru prota oarâ tru SUA (1919). În România primul radioclub fu iniţiat tru 1926, iara tru 1936 si adra Asociaţia Amatorilor Români di Unde Scurte”. În prezentu, radioamatoril’i din România sunt reprezentaţi la IARU di Federaţia Română de Radioamatorism”. Conform www.radioamator.exploratori.ro, în lume există aproximativ 3 milioane de oameni care practică aestu sport-hobby, tru piste 150 di state.

3 mai fu sǎrbǎtoritâ Dzua Mondialâ a Presâl’ei. Sârbâtoarea fu bâgatâ di-tru anulu 1993, Adunarea Gheneralâ ONU, di-tru 23 andreu, la unâ propunire di-tru anulu 1991, la Conferinţa Gheneralâ UNESCO.

3-4 mai Simpozion şi spectacol, la Câmpulung (ama ligat di dzuua di Sâmtul Gh’eorgh’e, di pi 23 aprier).

Tru dzâlile 3-4 mai, Fundaţia “Nicu Hagi”, românǎ-aromânǎ, di Câmpulung, organizǎ un spectacol cu numa “Deadun ti Agh’i-Gh’iorgh’i”, aform’ie cu care fu adus aminte, ca om ţi bǎnǎ tru aestu câsâbǎ un numir di an’i şi filozofulu Constantin Noica

9 mai, tru “Bitârnul Continentu” si sǎrbǎtori Dzua a Europâl’ei. Aestâ sârbâtoare are numa şi “Dzua Schuman”, trâ aduţire aminte declaraţia istorică di-tru anulu 1950 a ministrului di externe francez Robert Schuman, pri-tru care si bâga bazile trâ Comunitatea Europeanǎ a Cărbunelui şi a Cilechil’ei, actuala Uniune Europeană.

Tut 9 mai — si bitisi doilu polim mondial.

Ligat di Dzua a Europâl’ei spunim şiaduţim aminte un altu evenimentu, programat tru dzâlile 1 pânâ la 9 mai, manifestarea, proiectul “Balkan Wings” (1-9 mai), la care participarâ 28 di tiniri armân’i, di-tru patru vâsilii, dupâ cum nâ informeadzâ, Florentina Costea, coordonatoarea a proiectului, care faţe parte di-tru programa europeanâ.

19 mai – Jurnalista Radio România Iuliana Anghel apruche, luni, 19 mai, ţea ma analta decoraţie ţi si da di cǎtrǎ statulu italian a unui cetăţean xen.

Iuliana Anghel, realizator, coordonator a emisiun’ilor în limba italiană di la Radio România Internaţional, apruche n-tru mânâ, di la ambasadorulu a Italil’ei la Bucureşti, Diego Brasioli, Ordinulu “Steaua a li Italie” tru scarâ di Cavaler.

Decoraţia eara dată di preşedintile a Italil’ei, Giorgio Napolitano, la propunirea a Ministerului di Externe di la Roma.

La cheremonie fu prezentu Preşedintile Director Gheneral a Radio România, Ovidiu Miculescu.

Presa machiduneascâ marca un altu evenimentu, cum videam tru un email pitricut di Goran Puşuticlu: Ministerlu ti lucru shi sotsiala ali Republica Machidunia u proclama dzuua di Viniri, 23 di Mai, Dzuua Natsionala-a a Armanjlor, ti dzuua nilucartoara ti banatorlji di etnii armaneasca, informeadza mass-media machiduneasca. Ministerlu la pitreatsi urari a Armanjlor ti-aesta sarbatoari a lor.”

Tru România, ligat tut di 23 mai, fu dat Constanţa, filmul a lu Toma Enache “Nu escu faimos, ama escu arǎmǎn”.

23 mai, Bucureşti, fu lansat numirulu pi mai a revistâl’ei “Historia”, tru unâ sesiune di comunicǎri, la facultatea di istorie a universitatil’ei Bucureşti. Tru revistâ eara tipusit un articol cu numa “Aromâni faimoşi în istoria României”. Armân’il’i faimoşi prezentaţ eara Gheorghe Hagi, Simona Halep, Toma Caragiu, Take Ionescu, Mina Minovici, Victor Papacostea, academicianulu Matilda Caragiu Marioţeanu. Invitat di onoare eara preşedintile a Suţatâl’ei Culturalâ Macedo-Românǎ, Ion Caramitru, care ţânu unâ cuvendâ cu numa “Eo şi pâpân’il’i a mei”.

6-8 cirişar Festivalul Internaţional di Filmu Etnografic, di Zlatna, tru vestul a li Românie; filmul a lu Toma Enache lo un premiu.

La NY, Dzuua di 5 cirişar fu declarată Dzuua a prezervaril’ei a culturâl’ei vlahǎ/aromânǎ di cătrǎ primarulu a New York-ului, Bill de Blasio. Evenimentul si feaţe cu ocazia a premierâl’ei, tru metropolă, a filmului ”Nu escu faimos, ama escu aromân”, a lu Toma Enache.

13 cirişar, în prezenţa a autorului la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti fu lansatǎ cartea a lu Paul Beza. Cartea, pi care u traduse din englezâ pi armâneaşte Mirela Sima, are numa “Destinaţia Avdela, i nâpoi tru v’initor”.

15 alonar — pânǎ atumţea ţânu concursul la RRI, nǎulu concursu cu premii “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul easti ahârdzitu tră nâscânţâ mări artişti români, cunoscutulu sculptor Constantin Brâncuşi (1876-1957) şi unâ di elevili a lui, nu ma puţân cunoscută, Miliţa Petraşcu (1892-1976).

Ascultaţ aoa –>