Agenda armaneasca Retrospectiva 2014 – partea I

Trâ mulţâ an’i, vruţ ascultâtori, intrǎm cu nâdie tru un nǎu an; şi cu urǎri ţi nâ vinirâ di la ascultâtoril’i a noştri, di Paris, Nicolas Trifon şi “sa cherie — et jolie -femme”, tra-s dzaţim pi franţuzeaşte, Cristina Pasima-Trifon, ţi nâ oarâ emisiun’i tut ahât muşate şi tru anulu ţi v’ine, Iani Coconis, di Seres, Grâţie, şi el cu ncl’inâcin’i, iara Carolina Nachi, di Veria nâ oarâ lucurlu ambar. Pitreaţim şi noi bunile urǎri trâ tuţ ascultâtoril’i a noştri, şi, nâ turnǎm, tru prota agenda a nǎului an cu harauâ priste lucrile şi evenimentile ţi si au faptâ tru anulu ţi tricu, dzâţim tricu dupâ cǎlindarulu gregorian, aţel’i armân’i ţi bâneadzâ tru vâsilii ţi ninca suntu pi cǎlindarulu iulian, (suntu) macarim dupu cǎlindarulu a sârbâtorilor relighioase ninca tru anulu 2014. Trâ el va sâ zburâm, tra anulu 2014 ! Şi arhiusim cu “Omulu a anului 2014 la Radio România Internaţional”, aleptu pri timel’iulu a opiniilor şi pârerilor pitricute di ascultǎtoril’i a noştri. Easte (“Omulu a anului 2014 la RRI”) unâ tinirâ militantâ pakistanezâ (nǎscutâ tru 1997, are 18 an’i) trâ ndrepturile a cilimean’ilor, Malala Yousafzai, care amintǎ premiul Nobel (deadun cu un activistu indian di 61 di an’i).

Hristu Steriu, 06.01.2015, 22:11

Furâ ama şi alte nume propuse trâ titlulu di “Omulu a anului 2014 la RRI”, di care si cade sǎ aduţim aminte dauâ di eale: Papa Francisc şi tenismena românâ Simona Halep, numirulu trei tru clasamentul WTA. Dispre care va sâ spunim dauâ zboarâ. Simona Halep, di farâ armâneascâ, amintǎ aieri, 5 ghinar 2015, dinintea a sportivâl’ei ghirmanâ Annika Beck, loculu 55 mondial, la turneulu di tennis di la Shenzhen (China) şi si calificǎ aşi tru optimuri.

Papa Francisc, aleptu papǎ tru marţu 2013, priste doi meşi, la 24 mai, si adunǎ la Ierusalim, cu patriarhulu Bartolomeu, la 50 di la prota adunare, a pattriarhului Athenagoras, cu Papa Paul VI, dupǎ marea schismǎ creştinǎ di-tru 1054.

Papa Francisc fu aleptu Omulu a anului la RRI, pi anulu 2013.

Pi 18 ghinar 2014, preşedintile a postului public di radio din Romania, Ovidiu Miculescu, fu aprucheat in audienţǎ, di Papa Francisc. Preşedintile Miculescu aduse aminte colaborarea excelentǎ a Radio România cu radiodifuzorulu public italian, RAI, şi cu Radio Vatican. Discuţia fu faptâ cu aform’ia a li împlinire 90 di an’i di radiodifuziune italiană şi a 60 di an’i di televiziune italiană. La audienţǎ furâ prezentâ, pi nângǎ reprezentanţâ a personalului RAI, invitaţ a ţinţe radiodifuzori publiţ din Europa, întră care şi Radio Romania.

15 ghinar — Dzua a Culturâl’ei românǎ, cu aform’ia a dzuâl’ei di naştire a poetului Mihai Eminescu (1850-1889),Luţeafirului a poeziil’ei româneascǎ.

27 ghinar Simona Halep agiumse a treia giucâtoare românâ di tenis care si mutâ pânâ la loculu 10 tru clasamentul WTA.

5 şcurtu Ministrul roman di Externe, Titus Corlăţean feaţe unâ vizitâ ofiţialâ în Croatia, iu s-adună cu preşedintile a ţarâl’ei, Ivo Josipovic şi omologulu a lui di la Zagreb, capitala a li Croaţie, Vesna Pusić.

13 şcurtu Dzua Mondială a Radioului, sărbătoritâ prota oarâ tru 2013, dupǎ cum alepase UNESCO (“United Nations Education, Science and Culture Organization”, Organizaţia a Naţiun’ilor Unite trâ Educaţie, Ştiinţâ şi Culturâ). 13 şcurtu fu dzua a protâl’ei transmisie radio tru anlu 1946, di la sediul a Organizaţil’ei a Naţiun’ilor Unite (ONU).

La 15 di meslu şcurtu, si nǎscu l’irtatulu profesor doctor Vasile Barba (1918-2007). Tru anulu 1918 si feaţe şi Marea Unire tru România. Tatǎ-su a lui, Gheorghe Barba, ninte di v’inearea în România fu dascal tru nviţâmintul românescu di la sud di Dunǎ.

23 di şcurtu, fu câlisit la Suţa culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, sculptorulu Dumnitru Pasima, aţel care, du multile şi muşatile a lui agalme, are faptâ şi dauâ sculpturi di mare simasie: A lu Constantin Blememace şi a fostului vâsil’e a li Românie, Mihai di Hohenzolern.

14 marţu, la sala Milenium di Scopia, fu faptâ gala a premierâl’ei a filmului “Nu hiu faimos…”. Zburâ, tru arhiusitâ Jana Mihailova, care-l ghiunui pi prezidentul a li Makedonie, Ghiorghi Ivanov, vinit la gala; diapoia alţâ ufiţial’i, ministrulu a li culturâ, ministrulu di educaţie, şi alţâ. Zburârâ sponsoril’i a luştui evenimentu Ljupce Zikov şi Shterio Nakov. Fu proiectat filmul dinintea a unui public di 500 di spectaotri din salâ. Tru sone, furâ filmaţ pi schenâ, aţel’i andoi actori, profesionişţâ şi amatori, ţi loarâ parte la evenimentu: Lică Gherghilescu-Tanaşoca, Teodora Calagiu-Garofil, Aurica Piha , Cami Shapera, Andreea Mona Blacioti şi Nicu Baturi.

16 marţu, după turneulu di tenis di-tru California, SUA, giucătoarea română di tenis Simona Halep tricu pi loculu ţinţe tru clasamentul WTA.

22 marţu, seminar de acupunctură, cu numa:

Acupunctura, medicină milenară şi permanentu actuală

Prezentă George Gearavela, vicepreşedinte a li Societate Românâ di Acupunctură

Organizatori:

Asociaţia multiculturală “Nicu Hagi” Carpaţi-Pind în parteneiat cu Primăria municipiulu Câmpulung, şi Chentrul cultural Apa Sărată.

Tut 22 marţu, ama nu tut Bucureşti, ţi Atena, andamomâ poeticâ, la care eara duşi ma mulţâ poeţ armân’i. Di aclo, cu un articol numit “Aghalma di niori”, prozatoarea Mariana Bara, cu un stil poetic fârâ cusure, nâ informa ţi poeţ eara duşi aclo, la echinocţiul di primuvearâ::

“adunats tu unu cafiné-templu shideamu plucusits, ayalmi di sari

Numa lã fu datã tu pãtigiuni ta s’putemu s’lã grimu: Yioryi, Kira, Spiru, Sirma.

Njurizma a narandzãloru apreasi ca sori tu frãndzãli nyilicioasi s’ampiltea cu antsãpãtoarea njurizmã pitricutã di ponj anviscuts tu albi. Avea anvitsatã cã poezia alãga pisti locu tu atsea noapti.

Unu punctu astronomicu fixu s’minã di vimtu pisuprã di Acropoli, di muntsã, di Egee.”

23 marţu “Premiile Muzicale Radio România Actualităţi”, ţi si organizeadzâ di-tru anulu 2002, tru a daua giumitatea a mesului marţu.

Tru 2014 furâ date un numir di 17 trofeie, şi pi lista a premiaţlor si aflarǎ treie nume armâneşti: Elena Gheorghe, Nicu Alifantis şi, la vârsta di maşi 13 an’i, Vanessa Mardzavan. Elena Gheorghe fu premiatâ trâ cama bunlu cântic pop, cântic cu numa “Ecou”; Cama bunlu album folk fu desemnat “Mozaic”, di Nicu Alifantis, ţi apuche şi distincţia “Omulu cu chitara”. Vanessa Marzavan, dzâsim, în vârstă di 13 an’i, amintă premiul Radio România Junior.

27 marţu – fu sǎrbǎtoritâ dzua Mondialâ a Teatrului. Tru România ea fu sǎrbǎtoritâ pri-tru un mare numir di manifestǎri, organizate în principal di UNITER, organizaţie a cure prezidentu easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ, Ion Caramitru. Tutunâoarâ dumnil’ia a lui easte prezidentu şi la Suţata di culturâ Macedo-românǎ, suţatâ fondatâ tru anulu 1880. Dzua mondialâ a teatrului arhiusi di easte sǎrbǎtoritâ di-tru anulu 1962, cându Ion Caramitru eara studentu la facultatea di teatru, Institutlu di Artâ Teatralâ şi Chinematograficâ.

Propunirea trâ unâ ahtare dzuâ fu faptâ tru anuu 1961, la cogresulu numirulu 9 mondial a “Intitutlui Internaţional di Teatru”. Propunirea trâ creare “Dzua Mondialâ a Teatrului” v’inea din partea a Finlandâl’ei, pri-tru Arvi Kivimaa.

28 marţu, a lu Ion Caramitru, la 50 di an’i di activite chinematograficâ, di-tru 1964, di cându bitisi IATC-ulu, l’I fu dat un premiu tru ţara-sorâ Moldova. La Gala a Premiilor UNITEM, directorulu a Teatrului Naţional di Bucureşti, şi preşedinte UNITER, easte zborulu di Ion Caramitru, fu distinsu cu ocazia a dzuâl’ei Modialâ a Teatrului, pi 28 marţu, cu “Premiul de Excelenţă”.

******************

29 marţu, 2014, si feaţe Gala a Premiilor a fundaţil’ei Bana armâneascâ, care easte agiumtâ la a 17-a ediţie. Premiul “Omulu a anului” fu dat a unei sportivâ di Bucureşti, şi a unui cântâtor di Scopia, Simona Halep şi Pero Ţaţa. Unâ altâ categorie furâ premiile “Lum’ina a cartil’ei”, cu care furâ tim’isiţ poeţâl’i Kira Manţu, di-tru Ghirmânie şi Spiru Fuchi di-tru Albania, şi istoriculu şi profesorulu Enache Tuşa, di-tru România.

5 apriliu 2014, la Pâlatea a Cilimean’ilor di Bucureşti, Suţata (Consiliul) a Tinirilor Arâmân’i organizǎ, cu agiutorulu a Suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România un nǎu spectacol di primuvearâ şi anulu aestu. Manifestarea “Primuveara a armân’ilor” agiumse la a opta ediţie.

Secţia armâneascâ avu unâ gala di premii. Dupâ ţi tru 29 marţu fu organizatâ Gala a premiilor Bana Armâneascâ, tora pi 5 apriliu vine un altâ gala di premii, a cure va-l’i dzâţim Gala a premiilor “primuveara armân’ilor la RRI”

Un specatocl paralel fu organizat di aţel’işi “Tiniri armân’i”, sigura cu alţâ cântâtori şi giucâtori, la Constanţa.

9 aprier, tru un email Goran Puşuticulu dzâţea: “Ashi cum adara cafi an sh-aesta arada UCAM ari-ndreapta un musheat shtandu ahorghea mash cu cartsa pi-armaneashti sh-ti Armanjlji, cu ma multi nali editsii, publicati tu-anlu dit soni, anamisa di daua editsii a panayirlui.

Tru altu email Goran Puşuticlu dzâţea:

“Dzalili-aesti s-fac 10 anji di candu fu publicata verzia armaneasca-a Bibliiljei. Nai ma arasprandita carti an lumi fu publicata la Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii tu anlu 2004 shi fu prezentata la panayirlu internatsional di carti di Scopia. Lansarea s-featsi tu utelea Alexandar Palas, a promotori fura reghizorlu di teatru shi filmu shi om politic Ljiubishea Gheorghievski shi ambasadorlu actual ali R. Machidunia tu Rumanii Pande Lazarevski. A traducatorlui Dina Cuvata alji fura ananghi altsa 10 anji ma napoi ta s-u bitiseasca tradutsirea.”

Ascultaţ aoa –>