Agenda armaneasca Retrospectiva 2012 – partea III a – 2013.ian.22

Vruţ ascultâtori, feaţim unâ retrospectivâ a evenimentilor di anlu ţi tricu, ama n` armasirâ importatintie evenimente di doil’I meşi di bitisitâ a anlui, brumarlu şi andreulu.

Hristu Steriu, 28.01.2013, 20:47

Vruţ ascultâtori, feaţim unâ retrospectivâ a evenimentilor di anlu ţi tricu, ama n` armasirâ importatintie evenimente di doil’I meşi di bitisitâ a anlui, brumarlu şi andreulu.

La 3 di brumar fu sărbătorit centenarlu a poetlui Atanasie Nasta, faptu la 2 brumar 1912, la Grămăticuva, şi ţi bână pânâ tru anlu 1996. Atanasie Nasta fu prezidentul a cenaclului “George Murnu”, di la înhiinţare, tru anlu 1975, anlu cându Hristu Cândroveanu scoase unâ antologhie, dupu ţi ninte cu un an, tru 1974, Tache Papahagi avea scoasâ a daua ediţie a dicţionarlui a lui, dicţionar-tezaur cumu-l’I dzţe Matilda Caragiu-Marioţeanu, amaşi puţân ma amnat, cându tru 1976 Kira Manţu scoase şi ea unâ antologhie armâneascâ. Atanasie Nasta fu prezidentul a cenaclului “George Murnu” pânâ la moarte, tru anlu, cum dzâsim, 1996. Tru anlu 1990, cându fu adratâ diznău, adică fu reactivatâ Suţata di culturâ macedo-românâ, la vârâ unâ sutâ di an’i di la s-dzaţim prota adrare (anlu 1880), la propunirea a profesorlui doctor Nicolae Sarmandu, fu aleptu prezidentu a suţatâl’ei avocatlu şi profesorlu Atanasie Nasta. Di aestâ aform’ie, prezidentul di tora a Suţatâl’ei di culturâ macedo-românâ, actorlu şi reghizorlu Ion Caramitru, cu acorul, consimţământul şi agiutrlu a profesrolui Dan Ion Nasta, hil’lu al Atanasie Nasta, deade locaţia tru care fu faptâ comemorarea la 100 di an’i di la naştire, care fu unâ misale funerarâ, ama şi ca unâ tulie di cenaclu literar, nai ma buna aduţire aminte a ţilui dispărutlu.

Cum nu putu s-hibâ prezentâ la evenimentu, poeta Kira Manţu, care avu agiutor di la el la cartea di-tru 1983, cu numa “Steauâ di dor”, pitricu pri-tru poşta electronicâ un zbor di paragoriseare.

ATHANASIE NASTA — 100 di anj di la amintari

[…]

La anlu 1976 s-avea teasâ hâbarea pritu armânamea di Bucureshti câ la theatrulu ditu pâzarea Amzei va s-hibâ unu spectacolu di cântitsi shi giocuri armâneshtsâ. Eara ti ciudii shi ti nipistipseari tr-atselu kiro ditu Rumunia. Nitsi adzâ nu shtiu cari avea andreaptâ atselu aleptu spectacolu, cari ahurhi cu Dimândarea pârinteascâ“, nu shtiu cari avea alâgatâ la institutsiunjli di cratu tra sâ s-da cali la aestu spectacolu! Shtiu mashi câ pareia di giocuri eara cumândâsitâ di Cristian Bandu.

Adushu aminti aestu lucru ti itia câ tu atsea salâ di theatru avuiu tihea s-lu cânoscu shi s-lu vedu trâ prota shi tr-atsea ditu soni oarâ, marli anvitsatu armânu Tache Papahagi. Tutu atumtsea mi cânâscuiu sh-cu Athanasie Nasta.

[…]

Avuiu multi muabets cu Ath.Nasta tu kirolu anamisa di 1977-1986 shi, ma amânatu, dupu 1990. Lu cânâscuiu ca unu durutu armânu, cu suflitlu pliyuitu di nostalghia a Pindului, a Makiduniljei — alâsati shi trâ daima nividzuti.

Mashi unâ ahtari pleayâ tsâ da putearea s-aladz dupu unâ Idhee, dupu unu Yisu… Yislu a lui eara “turnarea tru paradislu armânescu”, unâ turnari culturalâ cari s-poatâ s-u toarnâ “acasâ” limba armâneascâ.

[…]

Ath.Nasta fu unu poetu aleptu. Tipusi poemati tu limba rumunâ, ama, axiia a lui poeticâ s-veadi ma multu tu poematli anyrâpsiti pi armâneashti.

Poemati-ndilicati, ca lishoara livâ di vimtu veara… ashi cumu eara shi suflitlu-a lui…

Nu potu s-bitisescu aesti zboarâ fârâ sâ-lj hâristusescu sh-tora, dupu ahântsâ anji, trâ atsea tsi featsi cându alânci prota mea carti di poemati tu limba armâneascâ — Steaua di doru“, 1983.

[…]

dzâse Kira Manţu

3-4 brumar

Dzălile a Culturâl’ei Armâneascâ, iventu agiumtu la 9-a ediţie, cu ndridzearea a suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România, prezidentu Steriu Samara. Tru arada şi a centenarului Ion Luca Caragiale (mortu tru 1912), la teatrul Elpis, di Constanţa, fu prezentatâ piesa “Lali Nida s-ampuliseaşte cu strânghil’i”, tru reghia al Toma Enache, adaptare pi armâneaşte dupu piesa “Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, di Ion Luca Caragiale.

3-4 brumar, armân’l’i, ansamblul Fântâna, di Dorkovo, oaspiţ la suţata culturalâ armâneascâ di Bucureşti, şi diapoaia participanţâ la evenimentul di Câmpulung, andreptu di Asociatsia Multiculturala “Nicu Hagi” tu parteneriat cu Dimarhia di Campulung, Sustata Culturala Armaneasca di Bucuresti, Editura A.R.S. Docendi, Univ. di Bucuresti şi S.C. Harald Tourism .

10 brumar —

ţinţinarlu di la moartea a profesorlui doctor Vasile Barba

fu faptâ misalea la 5 an’i trâ l’irtatlu profesor, tricut tru eta alantâ la 20 octombriu, 2007, la Freiburg. Di aestâ aform’ie, nicuchira a lui, doamana Katharina Barba îl’i bâgă misalea di Freiburg ninca di meslu tricut, pi 21 octombriu. Un mesaj di aduţire aminte pitricu poetlu şi cântâtorlu, profesorlu Mihali Prefti, di Canada. Dupu slujba a prefţâlor, di la mirminţâl’i Sâmta Vineri di Bucureşti, armân’l’i ţi eara viniţ, di la sutatile amâneşti di Bucureşti şi Constanţa, la propunirea a domnului Gh’iorgh’i Hagivreta, cântarâ trâ tim’ia a l’irtatlui professor, “Imnul a vrearil’ei, a sinfuniil’ei armâneascâ — Dimândarea pârinteascâ”, di Constantin Belmace şi Vasile Barba.

Dauâ zboarâ di-tru mesajlu al Mihali Prefti:

[Dupu cum] dzasi Lali Vasili tu a lui binigna varianta a Parinteascallei Dimandari:

“Cari doari ti-a lui muma

Shi ti parinteasca-lli NUMA,

S-lu-aiba doara Domnului

Shi dultseamea somnului.”

Nu va ti-agarshimu, Lale Vasili, sh-numa a ta armani pilikisita tu keatra di yranitu a farallei sh-tu thimisea iterna a mintillei a noasta!

A tau “nipotu”, cumu ti-arisea sa-nji dzats, Mihali Prefti.

11 brumar,

tu hoara Andon Poci, Ghirucastru s-fetsi publicatsea – dzâţea domnul Andon Hristo – a Dicsionerlu Armanaescu-Latinescu al Ilia Colonja.

Aesta adunari ira inisiativa Filiali di Ferca, ali SC Aromani din Albania, fondatsionul Nicolae Ghorga din Saranda, shi Partia ABDE.

Ira autorul IliaColonja cai vini drept di la spitaliu di Ghirucastru, iu easti ti litripseari. Ira profesor di la Universitetea Eqerem Ceabeli, di Ghirucastru, dascalu al Ilia di shcola primara, sots di a lui, armanji din hoara, armanji di Duras,Elbasan, Ferca, Saranda, primarlu a hoariei sha.

22, 23 şi 24 brumar, la Pângh’irlu Internaţional di Bucureşti, furâ lanmsate trei cărţâ în limba românâ cu autori armân’i. Manuscrislu armas di-tru 1966 cându muri al Iota Chihaia (1874-1966), editat tora di doctor Maria Magiru cu agiurot şi la Proiectul Avdela ale Georgiana Vlahbei, deadun cu Daniel Nancu, apoia cartea a profesorlui di Paris, Nicolas Trifon, dupu cartea di-tru 2005, “Les aroumains, un peuple qui s-en va”, tru 2012 cu suplimentu di articolile al Tede Kahl şi Stamatis Beis. A treia carte lansatâ la Pânâgh’ir fu a profesorlui di Bucureşti Alexandru Gica, “Unâ introduţire tru istoria recentâ a armân’lor”

23-25 manifestare ndreaprâ di filiala di Timişoara a suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România”; fâlcarea di aclo easte cumândusitâ di Stergh’iu Toza, şi manifestarea ţi u ndreg di 7 an’i pi aradâ, avu numa “Casa Noastrâ armâneascâ”. 2 andreu si bitisi workshoplu coordonat di Florentina Costea, pi teme culturale “Creactiv (Create Active Aging), cu pâradz pri-tru un program European (Lifelong Learning).

6 andreu

La teatrul “Jean Bart”, di Tulcea, spectacol la care participă Elena Corina Badea, armânâ dupu mama, şi care tru bitisita di agheazmăciune avea lansatâ CD-ulu “Prota vreare”.

Tut la aestâ manifestare fu ţânut şi spectacolul teatral cu numa “Lale Nida s-alumtâ cu strânghil’i”, dupu piesa al Ion Luca Caragiale (di la a cure moarte, tru 1912, si feaţirâ anlu aestu unâ sutâ di an’i). Piesa, unâ adaptare pi armâneaşte faptâ di reghizorlu Toma Enache, fu giucatâ di “Lale Nida — Toma Enache” şi Aurica Piha, memorabilâ cu fraza ţi u spune cătră nicuchirlu a l’ei “ca tine, soare, altu nu-are”.

8 andreu

Fundaţia Societatea Academică Moscopolitană, adratâ di l’irtatlu parlamantar Justin Tambozi, ţi tora u cumânduseaşte hil’lu a lui George Tambozi, ndreapse, Bucureşti, la sediul a “Tinerimea română”, unâ manifestare cu numa “Armân’l’i tru marea familie europeanâ”. Zburârâ la aestu evenimentu Remus Bihac, ţi feaţe unâ prezentare a lucărlor di tora aghon’ea tru lumea armâneascâ şi ninca şi a proiectului Avdela — Biblioteca a Culturâl’ei Armâneascâ. Un material cu numa “Moscopole — ca utopie regresivă” fu prezentat di istoriclu doctor Steliu Lambru. Goerge Vrană zburâ dipsre “Toarâ armâneşti la Trieste, tru Italia”. Gerogiana Vlahbei, di la proeictul Avdela, feaţe unâ turnare nâpoi la momentile di arhiusitâ a chinematografiil’ei tru Balcan’i, cu materialul “Fraţl’i Manakia şi importanţa a lor”.

Fu faptâ şi unâ proiecţie video di materiale cu numa: “Cântiţe cu “e”. Istorii di zâmane cântate di armân’i fârşiroţ di Dobrogea”.

13 andreu, muri europrlamentarlu catalan Lluis Maria de Puiq, aţel care ndreapse raportul ţi fu votat di Adunarea Parlamentarâ a Consiliului ale Europâ tru 1997, trâ Recomandarea 1333 cu ndrepturle ţi s-li aibâ armân’l’I tru statile iu bâneadzâ.

15 andreu, la Centrul Cultural Unescu “Ionel Perlea”, di Slobozia,

spectacol trâ Cârciun, organizat di Falcarea ditu Slobozia, filialâ a suţatâl’ei Fara armâneascâ dit România, deadunu cu pareia Boatsea Armaneasca.

Spectacol ti Cârciun ndreapse, la “Teatrul Hean Bart” şi fâlcarea di Tulcea.

22 andreu, Fâlcarea Bucureeşti, ndreapse la salonlu, “Solange – Balroom” ditu Soseaua Dudesti-Pantelimon, specatoclul

“Ti Prindu Carciunu, prindi s-himu deadunu”

Shi, prindi tora şi noi s-nâ hârsim di muşatile evenimente ţi li pusim şi ţi li tricum tru 2012, şi s-mutrim trâ cama ghine tru năulu an 2013.