Agenda armaneasca retro III 2016.01.26

U duţim ninte retrospectiva priste evenimentile a anului 2015, cându nâ aveam dânâsitâ la evenimentul di-tru işita mesului agustu şi aestu eara evenimentul di pi 31 agustu – Dzua a Limbâl’ei Română. Sărbătoarea si bazeadză pi propunire leghislativă, di-tru 2011, tru Parlamentul a li omânie, şi fu legiferată ca dzuă festivă pri-tru Leadze tru 2013.

Hristu Steriu, 04.02.2016, 21:24

U duţim ninte retrospectiva priste evenimentile a anului 2015, cându nâ aveam dânâsitâ la evenimentul di-tru işita mesului agustu şi aestu eara evenimentul di pi 31 agustu – Dzua a Limbâl’ei Română. Sărbătoarea si bazeadză pi propunire leghislativă, di-tru 2011, tru Parlamentul a li omânie, şi fu legiferată ca dzuă festivă pri-tru Leadze tru 2013.

Ama, s-aduţim prota aminte evenimentul a mesului gh’inar la Televiziunea armânească di Scopia. Pi 21 si feaţiră, di la 1991, 25 di an’i di cându lucreadzâ redacţia armâneascâ, la Televizia makidunească. Feaţirâ un muşat iubileu trâ aestâ sârbâtoare şi lâ urăm a tim’isitilor redactoare, prota ş-prota Jana Mihailova, ama şi coleganle a l’ei Paraşcheva Petroska şi Liubiţa Gheorghieva, trâ mulţ` an’I, şi tut muşate emisiun’I şi di aoa şi ninte. Nâ turnăm tora la radioulu di Bucureşti şi u duim ninte retreospectiva.

8 agheazmăciune fu Dzua Naţională a Republicăl’ei di ma ninte iugoslavâ Machedonia, cându urăm şi atumţea trâ aestu muşat evenimentu.

24 sept, Tede Kahl, di la Universitatea di Jena, organiză la Bucureşti, cu agiutor di ma multe părţâ, un simpozin cu tematică di istorie şi cultură.

27 sept, 27 agheazmăciune la Muzeulu a Municipiului Bucureşti si dişcl’ise, ca an’il’i tricuţ, seria di evenimente cu numa “Mirâ, destin, di aromân”; care fu dişcl’is di un eveninmentu ligat di armân’I, tru organizarea a li cunoscutâ redactorâ di la televiziunea română, autoare a documentarului “Aromânii”, Maria Cica.

4.octombrie la Ekaterinburg (tru Arusie), campionatile europeane di tennis di measă, Eliza Samara amintă medalia di malămă, şi agiumse aşi campionă europeană, ama şi ninca dauă di asime, unâ la dublu feminin şi unâ obţânutâ cu echipa a li Românie.

9-10 di meslu a SâmMedrului, Bucureshti, la Hotelul Royal, adunare a Uniunil’ei a Mul’erlor armâne di pritutţido, prezidentă Chiraţa Meghea, sora a l’irtatului professor doctor Vasile Barba, trâ organizarea Congreslu a mul’erlor ararmane, ed a daua.

10 di meslu SâMedru, Constanţa, la bâsearica Sâmţâl’i amiradz Constantin şi Elena, slujba pi armâneaşte, care diapoia si feaţe di ma multe ori, vârâ 15 ori, şi di la care nâ informară Goran Puşuticulu şi Nicu Caramihale.

25 di sâmedru. Fu adusâ aminte, la 90 di an’i, v’inearea a armân’ilor, ţi fudzea di griutăţâle di-tru Balcan’i, tru Ţara care lâ didea apanghiu după polimile balcaniţe, şi cu care avea unâ comunitate di limbâ, ca dialecte istoriţe a unei limbâ di arhiusitâ protoromâna. Spectacolu fu ţânut la Teatrul Naţional di Bucureşti, a cure director easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ Ion Caramitru. Un spectacol cu numa, dupa cum eara scris tru Invitaţie că “Domnul Caramitru Îl l’ia harea s-vâ acl’iamă tu unâ adunari di muzică ş-di poezie armânească”, cu numa “Fug armân’il’i tu arniu”, seară dedicată a li sărbătorae di Sâmtu Dumitru şi a faţiril’ei împlin’i a 90 di an’i di cându si arhiusi acţiunea di strămutare arămân’ilor tru Dobrogea.

30 shi 31 di Sumedru, Teatrul ArCuB, din Bucureşti, doauă piesi di teatru, în regia LU Toma Enache,: “Mincinoslu”, di Carlo Goldoni (viniri, 30 di Sumedru) şi “Conu Leonida” + concert Teodora Calagiu Garofil & Friends (sambata, 31 di Sumedru).

6 brumar

Întrividearea ministrului delegat trâ relaţiile cu român’il’i di piste graniţe, Angel Tîlvăr, cu reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania.

La Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucueşti, fu prezentată, viniri 13 brumar, cartea di poezii a lu Constantinos Kavafis, putem s-dzâţim poet Greco-englez, di cara bână cându eara m’ic şi tru Anglia, poezii tru traduţirea a poetului armân Spiru Fuchi. Un studiu dispre Kavafis, tru arhiusita, ică prota parte, a cartil’ei easte simnat di poetulu şi eseistulu George Vrană.

24 nov, Un anunţu

Profilul RRI poate s-hibâ accesat di atumţea şi la dresa di internet:

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Radio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie şi tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile română şi engleză), Google+ (postari în română şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

29 nov, tru un club di Bucureşti, si feaţe unâ traghedie. Tru un incendiu, un foc ţi si aprease pi fondul a unor neglijenţe tru respectarea a normilor la ufilisirea a efectilor pirotehniţe trâ muşuţarea a spectacolilor di tiniri, la un club di Bucureşti, iu eara adunaţ ma multe sute di tiniri. Guvdernul declarâ treie dzâle di doliu, sâmbâtâ-dumânicâ-luni. La spectacolul a formaţil’ei “Good bye to Gravity”, şi la carea intrarea fu bâgatâ s-hibâ fârâ pradz, eara vinionte un numir di la 3 pânâ la 5 sute di persoane, nu numir cu multu mare, di aţeale 80 di locuri cu şideare pi scamnu. Preşedintile a li Românie, Klaus Johannnis, si declară îndurirat ama şi revoltat că un ahtare evenimentu putu s` si facâ tru chentrul a capitalâl’ei şi vahi I fondul a ignoraril’ei areglementărilor legale. Preşedintile a Comisil’ei Eurooeanâ, Jean Claude Junker, transmise condoleanţe a familiilor şi a priiantin’ilor (friends) a victimilor a traghicului accidentu di viniri dicsearâ, 29 sâmedru. Vinirâ mesaje di condoleanţe di la multe persoane oficiale din lume. La clubulu cu numa Colectiv, iu si feaţe traghedia, fu prezentu, tra s-aducâ un mesaj di condoleanţe şi avdzâtulu musician Andre Rieu, care dzâse că va sâ ompunâ şi un cântic ligat di aestu evenimentu mplin di dureare.

1 dec Ziua Naţiopnală a li Românie

7 andreu, si feaţe un altu evenimentu festiv, prima ediţie.

Gala premiilor de excelenţă trâ etnicil’i român’i di-tru comunităţile istoriţe, la Teatrulu Naţional I. L. Caragiale” di Bucureşti (sala Pictură). Aflat sub patronajulu a preşedintelui a Institutului Cultural Român, evenimentul fu organizat di Institutul Cultural Român, pri-tru Direcţia Români din Afoara Graniţelor şi Limba Română, cu ndrupâmintul a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi trâ Românil’i di Pritutţido.

Premii trâ etniţil’i români di-tru comunităţ din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia, lideri di asociaţii româneşti care militeadză trâ respectarea a ndrepturilor a comunităţâilor româneşti din afoara graniţilor a ţarâl’ei, şi agiuută aşi la faţirea ma streasă a ligăturilor anamisa di românil’i di pritutţido.

18-19 dec, Evenimentu tru Turchie, organizat di ICR Istanbul:

Prezentare de carte, proiecţie de film şi expoziţie

Institutulu Cultural Român Dimitrie Cantemir” di la Istanbul îndreapse vineri, 18 andreu, şi sâmbătă, 19 andreu, dauă evenimente culturale în parteneriat cu Muzeulu Naţional a Literaturăl’ei Română din Iaşi, director Dan lungu, după a cure carte fu ecranizat filmul di-tru reghia a cunoscutului reghizor, di fară armânească, Stere Gulea. Aşi, expoziţita Copilăria părinţilor noştri” fu vernisată la sediul ICR Istanbul vineri, iara sâmbătă, si feaţe prezentarea a ediţil’iei a daua a li traduţire turţească a romanului lui Dan Lungu Esc-nă babă comunistă!”. Prezentarea di carte fu urmată di proiecţia filmului cu tut aţe numă, în reghia lu Stere Gulea.

22 andreu, ligată di român’il’i di pritutţido. Alidzem: “Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, si adunăă, ază, 22 andreu, cu reprezentanţă a Institutului di Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti a li Academie Română cu care zbur trâ înhiinţarea a unor chentre culturale tru comunităţile istoriţe, pri-tru care statulu român să agiută ţânirea/ păstrarea a limbâl’ei română şi a identitătil’ei naţională. El scoase tru mighdane importanţa a continuaril’ei a proiectilor di cercetare tru ţi mutreaşte român’il’i di pritutţido, pri-tru care să hibă pusă în evidenţă unitatea a limbâl’ei română la nordu şi la sud di Dunăre.

24 dec, Scopia, tu una ducheani ti cartsa (librărie), lansare Antologie de cântece, în 4 volume. Autorlu-a cartiljei easti Hristu Mular, shi cantator shi mastur ti ghitara. Aesta promotsii s-featsi shi cu ucazea-a iurtuseariljei a 60-lor di-anji di bana-al Hristu Mular.

Audio –>