Agenda armaneasca retro II 2016.01.19
Duţim ninte retrospectiva a evenimentilor di-tru 2015, di care l’i-aveam spusâ proţâl’i 4 meşi. Treaţim la mesulu ţinţe, mailu.
Hristu Steriu, 24.01.2016, 20:40
3 mai Un nău CD, cu cântiţe armâneşti, scoase cântyâtorulu armân di-tru Gârţie, Dimitri Parascos, după cum nâ informeadzâ tru un email di pi 3 mai, cunoscuta cântâtoare Florentina Costea. Aduţim aminte că Florentina şi Dimitri au di multe ori muşatâ colaborare cându scot CD-uri, boaţe şi clarinâ. Daua nume di cantie suntu: “Un ficioru pirvuliatu” şi “Tu una valoaga njica”.
Tut tru un email, Goran Puşuticulu nâ informa trâ unâ manifestare di Scopia: Panagh’irulu internaţional a cartiljei. Cre eara agiumtu tru 2015 la ediţia XXVII. Loarâ parte edituri autohtone, di-tru Machidonia slavă, ama şi di anvrliga, di-tru “arădzâmulu a Balcanului” — cum dzâţe Goran Puşuticulu. Eara vinite şi edituri di cama largu, di-tru Italia şi Suedia. Editura, care di cama di dzaţe an’i participă la aestu pânâgh’ir, fu şi un standu ahoria a UCAM, Unia ti cultura-a Arman’ilor dit Machidunie.
9-10 mai, la Câmpulung, câsâbă tru sudulu a li Românie, la poalile a munţâlor Carpaţi, si feaţe un evenimentu ligat di bana a armân’ilor di zâmane, cum bâna s-dzâţim tru munţâl’i Pindu. Ligâtura eara filmul care si lansă, cu numa “Cârvanea armâneascâ”. Evenimentul fu organizat di Suţata “Nicu hagi — Carpaţi-Pind”, suţatâ di Câmpulung, suţatâ armâneascâ-româneascâ. Filmul ţi fu lansat zburaşte di bana cu cal’l’i a armân’lor. Easte un film artistic, ama şi documentar, unâ dramă documentară, docu-dramă. Regizor-scenarist Pero Ţaţa, di-tru Machidunie, cântâtorulu Pero Ţaţa, care easte şi în rolul pricipal
16 mai La Bucureşti. si feaţe unâ lansare di cărţâ. Loculu iu si feaţiră aeste lansări easte Muzeulu a Hoarâl’ei, cu numa “Dimitrie Gusti”, di Bucureşti. Evenimentul fu organizat di patru instituţii reprezentate di preşedinţâl’i şi directoril’i respectivi — şi, lâ u spunim numa – : Ion Caramitru, preşedintile a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română, academiciana Sabina Ispas, directorulu a Instiututului di etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu”, conferenţiar universitar doctor Paulina Popoiu, managerulu a Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, professor Willy Wisoşenschi, preşedintile a Fundaţil’ei Culturalâ “Muşata Armână”. Treile cărţâ trâ care si organizeadzâ aeste lansări suntu pi aradâ: “”Lecturi vizuale” Etnologice la aromân’il’i din Albania. Zona Corcea”, volum realizat di conferenţiar universitar doctor Nistor Bardu, doctor Iulia Wisoşenschi, doctor Emil Ţârcomnicu şi Catălin Alexa. Altâ carte easte volumulu “Românii di nafoara a graniţilor. Memoriul a consilierului di legaţie Emil Oprişanu”, volum îngrijit di profesor universitar doctor Nicolae-Şerban Tanaşoca. A treia carte eara “Atlasulu lingvistic a dialectului aromân”, relizat di profesor universitar doctor Nicolae Saramandu şi editat di professor universitar doctor Manuela Nevaci.
Cu aestâ ocazie si feaţe şi vernisajulu a expoziţil’ei di fotografii “Aromân’il’i din zona Corcea — Istorie şi actualitate tru imaghini”.
*******************************
21 di Mai 2015, la Panagh’irulu Internatsional di Carti Bookfest” (20 – 24 mai) s-featsi lansarea a volumlui “ARMÂNII. Cercetări etnografice– filologice–istorice asupra poporului aşa-numiţilor macedo-romani sau ţinţari vol. I di Gustav Weigand” la Pavilionlu C2, Standul B15 di iu putets s-ancuparats cartea.
Apridutsearea dit limba ghirmana fu adrata di prof. muzicolog Cristian Bandu.
Editsia fu ndreapta di prof.univ Mariana Bara cu revizia / mutrearea diznau a apridutseariljei tru limba romana, cu studiul critic, note shi bibliografie.Moderator eara Dan Mircea Cipariu directorlu a edituraljei “Tracus Arte”.
Ti simasia a alanceariljei a aishtei carti tsanura un zbor prof.dr. Mariana Bara, shi poetlu George Vrana.
Manifestări culturale ligate di Dzuua a Decretului imperial ottoman di-tru anulu 1905,Trâ care furâ marca 110 ţi tricurâ di atumea pri-tru lansarea a Cartil’ei Armân’il’i, vol I,a lu Weigand, pi 23 mai, la Bucureşti, ama Scopia şi Biligradi. La Bucureşti, furâorganizate standuri di cărţâ atelieri di creaţie di picturâ,di gioc, di cântic, di adrare pite armneşti; fu organizat un spectacol iu cântară Dani Peanci cu “Steaua di vreare”, “Boaţea Pindului”, “Pilisterlu”, Gigi Sima cu “Pindul”, Flori Costea. Spusirâ poezii şi cântarâ ficuriţl’i di la proiectul “Înveaţâ armaneashte”, di la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti. Dicsearâ fu faptâ searâ armâneascâ la restaurantul “Il Giardinio”, iu cântă formaţia “Steaua di vreare”. Sâmbâtâ dimneaţa fu slujbâ armâneascâ la Bâsearica Adurm’iarea a li Stâmârie
Cu unâ dzuâ ma ninte, pi 22 mai, la Academia sârbească trâ ştiinţe şi arte, di Biligradi, ţânu unâ prelegere, profesorulu doctor Tede Kahl, cu numa “Aromân’il’i, cercetare di limbă şi identitate”.
30 mai: fu faptâ premiera a filmului documentar şi artistic “CARVANEA ARMANEASCA”,Regizor PERO TSATSA cuoscutulu cântâtor dit Ripublica Macedonia. Premiera si feaţe la Sala “Atena” di la Hotel “Alexander” Barba Center Pipera.
31 mai si ncl’ise exoziţia di pictură vernisată di un mes ninte, la 22 aprier, pânâ pi 31 mai, la
Aiur-art expoziţia di pictură a li Ecaterina Vrana, sora a cunoscutului poet Gheorghe Vrana.
Putem s-videm că numa “Aiurart” easte unâ numâ cu tendinţâ nonconformistâ, adică
altâ turlie di artâ, unâ artâ modernâ, adicâ recentâ. Adică, şi pi şicaie, “Artă aiurea”,
Aiur-art. Exoziţia fu organizatâ di Aiurart, MARe (Muzeulu di artâ recentâ) şi
Cărtureşti Carusel. Ecaterina Vrana easte unâ di nai ma bunile artiste di generaţia a
l’ei, după cum dzâţea critica di artâ Iolanda Malamen.
30 cirişar — 1 alonar Conferinţa Media 2020 “Să duţim media tru v’initor”, , la Bucureşti organizată di Radio România deadun cu Uniunea Asiatica a Audiovizualuiui.
Lumea a radioului ca lume a comunicaril’ei tru condiţiile a nalilor tehnologhii si confruntâ cu nale probleme, tru chirolu di tora cându Tut ma mulţâ ascultâtori preferâ alte tropuri di comunicare, cum easte internetulu. Ministrulu di externe a li Românie, Bogdan Aurescu, ţi are participată la evenimentul-premieră desfăşurat la Bucureşti, declară că “media easte di multe ori considerată
Tru intrata a mesului alonar, 3 di alonar, domnul Spiro Poci di-tru Abania,nâ informa cu poşta electronică trâ unâ carte scoasâ di un armân di-tru America, Dini Trandu. Domnul Spiro Poci dzâţea că, ghilimele, :
“Ishã di tipuseri la tipografia “Argjiro” Gjirokaster, cartia al Custandin Trandu
“Lunjina dit sinduki”. Cartia ari 371 di pagini.” Şi nâ spune că:
Tu carti u s-aflats: pãrmithi, spuner, zboarã di ndzianã, poezii, isturii di zãmani
29 alonar Adunarea di la Suţata culturalâ armânească, di Bucureşti, 29 alonar.
1) Fu parastasit filmul “A curi-i?” adrat di Coli Caranica. Easti una isturie shcurta ti canticlu “A curi-i atselu murmintu?” tsi zburashti ti Papa Lambru Balamace.
2) Fu aspusa cartea
Filmul a lu Toma Enache:
“Filmul nu esc faimos, ama esc armân” 20-26 alonar, particpă tru prota dzuâ, la festivalul di Tulcea, a filmului etnic, tru arhiusitâ di agustu filmul fu bâgat şi tru Albania.
Pi 7 agustu, di-tru Albania, tru un email domnul Andon Hristo nâ spunea marea harauâ că tamam tru aţea oarâ la unâ televiziune di Elbasan, alidzem: “s-emiteadza la TV “Best Chanel” Elbasan, Albania; filmul “Nu sunt faimos ama hiu arman” a reghizorul Toma Enache.
Aduţim aminte că filmul are participată şi la un festival di-tru Sardinia, di la Cagliari, iu lo un importantu premiu dat trâ filmulu etnjic, premiul Unica Maestrale.
21 agustu
Pârigurii a domnului Mita Guda, coleg di-tru mass-media trâ armân’i, di Scopia, şi ţi tora easte tru pensie.
Scriitorulu Dina Cuvata di Scopia şi prezidentu a suţatâl’ei UCAM, Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machidunie, nâ informa pri-tru email căalidzem: “gazeta “Dnevnik” di pi 21 agustu deade hâbarea că u l’irtă Dumidza Sia, nicuchira a lu Mita Guda.” Scriitorulu şi traducătorulu armânescu nai ma productiv di literatură di pi limbe xeane pi armâneaşte dzâţe că are avutâ niscântiori agiutor şi el di la Sia Guda la câte vârâ zbor armânescu ma arar
31 agustu
Dzua a Limbâl’ei Română si sărbătoreaşte în România la 31 august. Unâ sărbătorae similară, şi ţi are numa Limba Noastră, si celebreadză la idia dată, tru Republica Moldova di-tru anulu 1990.
Propunirea leghislativă in România fu iniţiată tru 2011, şi fu simnatâ di 166 di parlamentari, di la tute partidile parlamentare din România. Iniţiatoril’i a li propunire leghislativă dzâsiră că fac aestu lucru di aform’ia că “importanţa a limbâl’ei română nu lipseaşte s-hibâ pimtâ tru mardzina di preocupări di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că limba română reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţionale, un punct ahoria di importantu trâ consolidarea a unei soţietate puternică şi unită”.
Aţistă propunire leghislativă fu legiferată ca dzuă festivă a Româniil’ei pri-tru Leadze, adoptată tru 2013 di Parlamentul a Româniil’ei.
Sărbătoarea Dzuua a Limbâl’ei Română fu marcată pri-tru manifestări culturale organizate simultan în România, Republica Moldova si comunitatile di-tru diaspora. Bucurestiul apânghisi concerte si lansări di carte consacrate a liştei sărbătoare, iara la Chişinau si ţânu conferinţa internaţională “Limba Română — limbă a integrării europene”. La Cernauti, tru vestul a Ucrainei, stat în care bâneadză aproapea giumitate di million di etniţ român’i, si marcă a 26-a aniversare a Soţietatil’ei trâ Cultura Românească, ţi poartă numa a poetului naţional, Mihai Eminescu. Filialile a Institutului Cultural Român di-tru intreaga lume îşi adaptară programile trâ a marcare, tru arada a lor, aestâ sărbătoare.
