Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca

Dzuua di 9 mai are unâ triplâ importanţă trâ români. Prota importanţă, ma sâ zbur`m cronologhic, easte aţea că aoa şi 140 di anI si amintă independenţa di stat a Româniilei di sum imperiul ottoman. Anulu alantu, tru 1878, fu amintat un decreta imperial, di cătră statulu roman, dio la Imperiul ottoman şi trâ indrepturile a aromânilor, aşi cum si amintă şi tru anulu 1905, cama marile decret imperial trâ aromânI, la 23 mai 1905. La alţâ 40 di anI di la aestu decret, la 9 mai si bitisi polimulu mondial contra a Ghirmâniilei a lu Hitler, doilu polim mondial. La aestâ victorie şi România deade un mic agiutor pri-tru aţea, că la 23 agustu 1944 li turnă armile contra a nemţâlor cu care eara aliatâ, şi tricu di partea a naţiunilor Unite. Aestâ turnamre a armilor lu şcurtă polimulu cu 6 meşi. Pi bună ndriptate dzuua di 23 agustu fu un chiro celecbratâ, până la revoluţia di-tru 1989, ca dzuuă naţională a li Românie. Eara ca ună participare a li Românie la bana internaţională.

Agenda armaneasca
Agenda armaneasca

, 07.06.2017, 22:07

Dzuua di 9 mai are unâ triplâ importanţă trâ români. Prota importanţă, ma sâ zbur`m cronologhic, easte aţea că aoa şi 140 di anI si amintă independenţa di stat a Româniilei di sum imperiul ottoman. Anulu alantu, tru 1878, fu amintat un decreta imperial, di cătră statulu roman, dio la Imperiul ottoman şi trâ indrepturile a aromânilor, aşi cum si amintă şi tru anulu 1905, cama marile decret imperial trâ aromânI, la 23 mai 1905. La alţâ 40 di anI di la aestu decret, la 9 mai si bitisi polimulu mondial contra a Ghirmâniilei a lu Hitler, doilu polim mondial. La aestâ victorie şi România deade un mic agiutor pri-tru aţea, că la 23 agustu 1944 li turnă armile contra a nemţâlor cu care eara aliatâ, şi tricu di partea a naţiunilor Unite. Aestâ turnamre a armilor lu şcurtă polimulu cu 6 meşi. Pi bună ndriptate dzuua di 23 agustu fu un chiro celecbratâ, până la revoluţia di-tru 1989, ca dzuuă naţională a li Românie. Eara ca ună participare a li Românie la bana internaţională.


La 9 Mai 1945, sub goadile concentriţe a fortilor a Natiunilor Unite, Ghermania nazista fu forţată să capituleadză neconditionat, aşi că ţel de-al II-lea polim mondial declansat di axa Berlin- Roma- Tokio, tru anulu 1939, si bitisi tru Europa. Tru arada statilor azvingatoare si aflaa si tara noastra, care la 23 Agustu 1944 iase din alianta cu Ghermania nazista si treaţe in alianta cu tarile di-tru Natiunile Unite, cu intreg potentialul economic, cu armata di piste 600 de mile di oameni.


A treia simasie a Dzuuâlei di 9 mai easte aţea di Dzuua a Europâlei, ică şi Dzuua Schuman. Easte unâ sarbătoare anuală a pacilei şi a unitatilei în Europa. Aestâ Dzuuă si sărbătoreaşte di dauă ori, uidisit după daule organisme di nivel European a cure lâ easte nclinată: 5 mai trâ Consiliul a Europâlei şi 9 mai trâ Uniunea Europeană (UE). Trâ UE, aestă dzuuă easte tutunâoară cunoscută şi ca DZuua Schuman, comemorândalui declaraţia istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman.


DZuua Consiliului a Europâlei reflectă propria înhiinţare tru 1949, în timp ţi Uniunea Europeană celebreadză data a propunerilei a li înhiinţare CECO tru 1950. DZuua Europâlei easte unulu di simbolurile europeane cu scupolu să promoveadză unitatea tru arada a europeanilor.


Să spunim ninca ndauă date loate di pi internet:


Consiliul a Europâlei fu fondat la 5 mai 1949, şi aşi, tru 1964 aleapse aestă dată trâ celebrare propria înhiinţare. Cu toate aestea, liderili a comunităţâlor decisiră să stabilească DZuua Europâlei la 9 mai 1950, tru comemorarea Declaraţilei Schuman. Pri-tru aestă declaraţie, Robert Schuman propusu unirea industriilor de cileche şi cărbuni a Franţâlei, Ghermaniilei di Vestu şi a altor state, ducânda la crearea Comunitatilei Europeană a Cărbunelui şi Cilechilei.


* * * * * * *


Cu nvirinare, Florentina Costea, birbililu a cânticului armânescu, nâ spune tru un email di pi 8 mai, că muri unâ talentatâ scriitoare şi folcloristă armânâ di-tru Gârţie, care scoase şi unâ carte cu cântiţile a armânilor, alâsă cundililu di unâ parte şi nu mata are s-li scrie cărţâle ţi li scria. Zoe Papazisi-Papateodoru, di Perivole, muri.


Si cade s-li spunim plângutile trâ aestâ moarte, di la fraţâlI şi surările di-tru Grăţie.


Nikos M. Vrazitoulis, ţi canda mirghiuluseaşte cu stihuri loate di-tru cartea a li Zoe, “Ta traghudia ton vlahon”, dzâţe aşi:


Paduri di munts, s` nu discljidets / sh` voi pulji s` nu mai cantatsa / sh` voi tuts armanj di vlahuhori / ti lai sa va nvistetsa / ca una habari noi avdzim / noi acelji din Pirivoli…



[CALEA AMBAR ZOITSA…]

Ta tragudia ton vlahon


Despina Zduku nâ aduţe aminte numa a unei altâ carte scrisă di Zoe Papazisi-Papateodoru: Paramithia ton vlahon (96) Trikalon.


Iar, Despina Hanelli, canda arâdâpseaşte şi ea plângue, cându spune după textul biblic, cum easte bana a omului, care ahat aghonea treaţe:


Omlu –


ca iarba easte bana alui/ ca floară dit câmpu/ acşî va cadâ//că vimtu tricu pisti elu/


şî nu va hibă/ şî nu va să ştibă/ loclu alui


cale bună soră dzâţe Despina, şi dzâţim şi noi la microfon diunâoară cu ea.


Zoe Papazisi Papatheodoru eara cunoscută şi di armânI, di surări şi fraţ din România. Flori Costea, cântâtoarea, di la pareia “Via Blakanika”, nâ didea hâbarea aşi:


Cu dureari tu suflitu v-aspunu ca Zoi Papazissi-Papatheodorou dusi s-aspuna pirmithi ti anyili.


Angruparea va s-hiba mani, Perivoli…


Di ndoi meshi Zoi eara landzida, iara tu atsea ditu soni muabeti tsi u avui cu ea tu bitisita di Apriiru, dzatsea: “Pistipsescu veara s-hiu ca vara calu sanaoasa!”…sh-ia ca veara nu u ashtipta.


Zoi eara una mljeari cum ptsani amu vidzuta. Dumnidza s-u ljearta!


Cu anvirinu,


Florentina


Câte un zbor dzâsiră Marian Budesh, Goran Puşuticulu, marea cântâtoare armâneascâ Sirma Grandzulea, profesorulu conferențiar doctor Alexandru Gica, lingvista doctor Mariana Bara, scriitoarea Kira Manţu.


mariana bara:


Loashi calea cata la Dumnidzalu, duruta Zuitsa, multu ayonjea.


Na dinasimu di lucru sti pitritsemu di alargu, sna apridunamu cu boatsea a ta.


Dzâţe MB


Tuta Armanamea ditu alanta eta va s-aduna anvarliga, iara tini va la pirmituseshtsa pi Armaneashti!


Calea cu lunjina tu eta fara doru, Zoe-sh Dza stsa afla locu bunu tu Paradisu!


Dumlijarta,


S. Granzulea


Cali buna cata lunjna Zoe! Oară şi Alexandru Gica.


Iar, Goran Puşuticulu li zburaşte şi el a folcloristului Zoe Papazisi Papatheodoru:


Pirimifi mushati pi limba armaneasca s-la spuna a anghiljlor, iara bunlu Dumidza s-u-aiba tu-apanghiu shi s-u arhatipseasca tu Paradis.


Dumljearta.


G.P.


Un necrolog, un zbor trâ vruta Zoe, care tora nu mai easte, spuse şi KIRA MANTSU:


In Memoriam ZOE PAPAZISSI-PAPATHEODORU


Cali bunâ tu Paradhislu armânescu, durutâ soatsâ, Zoe!


Aclo iu ti-ashteaptâ vrutlu a tău nicukiru Panayioti!


Hâbarea mi-agudi ca sfulgu shi ahurhirâ sâ-nj treacâ tu minti musheatili oari tricuti deadunu…


Nâ vidzumu prota oarâ tu hoara a ljei vrutâ, Perivoli, la anlu 1988!


Ti haraua a noastâ sâ-nviscu cu stranjilu pirvuljatu… Armasi aestu caduru trâ adutseari-aminti…


La alti andamusi a armânjiloru ditu Gârtsii mutreamu gioclu ali Zoe tu corlu armânescu! Eara haraua a ljei atsea ma marea!


Zoe eara daima mashi Harauâ!


La 2014 n-adunămu Athena, la Seara di poezii armâneascâ iu, deadunu cu soatsâ, cântămu unâ searâ-ntreagâ…shi, atsea ditu soni oarâ, Bucureshti, la Sutsata armâneascâ…


Multu ayonjia n-alâsă Zoe… Avea nica lucru ti armânami.


S-nu agârshimu câ Zoe fu prota cari scoasi unâ carti pi limba armâneascâ, tu Gârtsii: ” Ta trayoudia ton Vlahon” (Cântitsli armânjiloru), Gutenberg, 1985. La 1996 tipusi “Paramithia ton Vlahon” (Pirmithili Armânjiloru).


Armânu mashi cadurli shi adutserli-aminti…


Dumnidzâ s-u ljiartâ shi s-u curdiseascâ tu locu musheatu, deadunu cu oaminji, armânji vruts!



Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company