Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca

Agenda armaneasca

Suţata “Fara Armânească dit România” faţe copus la nivel European tra s-agiută tiniril’i armân’i şi cilimean’il’i sâ si dişcl’idă cătră Europa. Cu un grantu di la Spaţiul Economic European (EEA- European economic Area) Suţata Fara Armânească, după cum nâ aduţe aminte şi Florentiona Costea, organiză anulu tricut un cursu cu numa “Nveaţă armâneaşte” (marţu 2015- apriliu 2016). Florentina Costea dzâţe, tru un email di pi 26 apriir, minduiaşte că, alidzem : “fatsi sa spunemu nica unã oarã tsi scoasi elu tu miydani, ama sh-cumu dutsemu hãbarli cama largu di aoa sh-ninti.” Ea aduţe aminte că: “Tu Romãnii, proyrama aesta di la fondurli norvegiene” fu kivirnisitã di Unitatea di Management ditu Ministerlu a Culturãljei.”

Hristu Steriu, 07.06.2017, 21:59

Flori Costea puncteadză tru unâ listă cu 12 poziţii turliile di activităţ pi care li dizvârti cursul aestu

1-ma ’nsusu di 240 di sihãts di cursuri di limbã armãneascã ti ficiurits sh-ti oaminj cama tu ilikii (dhascalitsi/dhascali: Chiratsa Gheorghe, Mirela Sima, Aurica Piha, Alexandru Gica); la aesti cursuri avumu sh-oaspits tinjisits, ditu Romãnii i ditu alti vãsilii: Yioryi Vrana, Kira Iorgoveanu Mantsu, Gica Godi, Alexandar Zikov, Anita Steria, Thede Kahl&Marilena Bara.

2- filadhi cu mathimati (cãti 40 di fishi) ti 2 ilikii di ficiurits (6-8 anj shi 9-12 anj) — andreapti di prof. Angela Iosif

3- filadhi (40 di fishi) cu mathimati ti oaminj cama tu ilikii — andreapti di Conf. univ. dr. Mariana Bara

4- cursu ti dhascalitsi — tsãnutu di prof. Angela Iosif

5- 12 stulii armãneshtsa ti miraki (6 ti mljieri, 6 ti bãrbats)

6- luarea parti la astritseri cuturali (Olimpiada a ficiuritsloru, Njica lãndãrushi) sh-la alti yiurtuseri (Lasa Preasinj, Ayiu Yioryi, Pap’ Cãrciunu, etc)

7- platforma on-line di anvitsari armãneashti (http://anveatsaarmaneashti.com/invata-online); aoa s-adrã ca baia copusu tora potu s-anveatsã armãneashti tuts tsi u shtiu limba englezã; pãnã tu aestã oarã, avemu ma-nsusu di 350 di ufilisitori

8- 20 audio-book-uri cu len-turlii di lucri nishani (muzicã modernã/veaclji, muzicã ti ficiurits, poemati, pirmithi di zãmani/pirmithi cama nali, mathimati di limba armãneascã, theatru, etc.)

9- Serli culturali armãneshtsã di Reykjavik” – dizvãrtiti tu Islandii

10- carti di isturii ti ficiurits&tiniri: “Armãnjlji – figures and facts” – adratã di Alexandru Gica (grafica: Monica Gica); cartea putets s-u dipunets di la aestu link: http://anveatsaarmaneashti.com/upload/eveniment/The%20book-%20Armanlji%20-figures%20and%20facts.pdf

11- shcurtu documentaru video cu proiectulu Anveatsã armãneashti!”

12- 2 conferintsi di presã

Florentina Costea

* * * * *

Profesorulu doctor Alexandru Gica, membru la Suţata Culturală Armânească di Bucureşti, nâ informeadză că tru evenimentile pi care li organizeadză Suţata culturală va hibă prezentată şi personalitatea a lu Nida Boga, autorulu a epopeil’ei “Voshopolea”. Anulu aestu, 2017, la editura “Mediacos Publishing”, di Bucureşti, fu tipusită ună carte cu temă politică, simnată Vadim Guzun şi Cristina Preutu: ““Macedoneanul” Nida Boga în dosarele Securităţii”. Alexandru Gica ilustreadză represiunea a regimului comunistu şi contra a lu Nida Boga, pri-tru aţea că-l’i fu loat un caiet di versuri cu numa “Golgota”, tru anulu 1961, pi timel’ilu a cure fu acuzat că easte contra a regimului politic. Alexandru Gica nă pitreaţe pi-tru email treie poezii scrise di un Nida Boga ţi avea bitisită tru 1950 scriirea chiro di trei an’i a li epopee cu ardirea a li Moscopole, la anulu 1769, şi tora la 18 cirişar 1951 videa cum reghimulu comunistu faţe unâ altâ nindriptate a arămăn’ilor, cându vârâ trei m’il’e şi giumitate di arămăn’i fură mutaţ cu domiciliu obligatoriu di Banat, cama marea parte di el’i tru Bărăgan, ama şi tru alte locuri din România. Tru prota poezie, di aţeale treile, cu numa tradusă în română di informatorulu Vlaicu ţi lu vigl’ea pi ascumta pi Nida Boga, titlul “Pentru macedo-romănii goniţi/aghuniţ din Banat”, Boga li l’ia diznou plângutile din Voshopole şi dzâţe: “Cadrilaterul, Dobrogea şi Banatul

Sunt pline de morminte macedo-române”.

A treia poezie nă spune, di la titlu ninca, un Nida Boga, ţi si muutâ contra a reghimului: “Amarul macedonenilor din România”.

Ama, durearea a lu Nida Boga, hiperbolizată homeric, si uidiseaşte ma ghine la un evenimentu istoric, ţi canda are proporţii cosmiţe. Easte epopeea “Voshopolea”.

* * * * * * * * * * *

Nida Boga (1886 — 1974) născut la Veles, pi apa a Vardarului, la vârâ 50 di km di Scopie. Faţe studiile medii la liceulu românescu di Bitule. Studiadză la Bucureşti istoria şi geografia, după care easte numit professor în ţară, în România. Ună di lucrărioe a lui cu caracter istoric are numa “Românii din Macedonia, Epir, Thesalia şi Albania”, apoia un studiu cu numa “Românii din Serbia şi Bulgaria”. Ţea mai valoroasa lucrarea a lu Nida Boga easte epopeea în sonete pi grailu armânescu, “Voshopole”, scrisă după cum nâ spune Hristu Cândroveanu tru un “Veac de poezie aromână”, ninca di pri-tru 1947 şi aflată în fază di finisare tru 1950; epopeea trâ politia armânească aspartă tru anulu 1769, di Ali Păşelu di Ianina cu hoardile a lui di turţâ, di ghegan’i şi câceaţ. Sonetile sunt grupate în 13 capitole, care au numile: Thimel’ilu ali Voshopole videm ca-ntr-un caleidoscop isnăhile di masturi, ama şi mirachea a armân’ilor trâ carte, cum easte tru sonetulu cu numa “Academia Nauă, Theodor Caval’ioti”: “Armân’il’i nu-au chimeri maşi ti umpleare/ El’i suntu anviţaţ şi s-li gulească […] Nida Boga pi timel’ilu a li comparaţie a numirului di locuitori cu Atena, Moscopole avea 60 di m’il’e, mai multu şi di Atena. Protile versuri a li epopee suntu ligate di oi: “Timel’ilu: Voshopole thimel’ilu că-l bâgară / Uiarl’i, ş-numa poate ca s-nâ spună/ [….] Tuţ cu tâmbarea viniră pi-anumiri,/ Ş-cu pâne sumulaie tu tisagă,/ Tu mână cu vârtoasă, nâ ciumagă,/ Cu căpri şi-oi pi dzeadzite s-li numiri”-./ Vahi nu eara puiată niţe stane,/ Apanghiu nu-avea omlu, Pravda, cân’il’i,/ Sirinlu ţer eara a lor tâvane./ Hirbea pâdurle-mpline di aghrime,/ Di frică ma, nu para ştiu Armân’il’i,/ Nu vor sâ ştibă niţe di cingrime.” Treaţim diznou la sonetulu iu si adară Academia a lu Caval’ioti.. Di la zboarăle ţi li spusim, că Voshopolea eara nai ma marea politie di-tru Balcan’I, ca numir di locuitori, ma mare şi di Atena a li antichitate, Nida Boga dzâţe “Mintiminil’ea aţea veacl’e tută/ Anthina ţi u are adunată/ Voshopole cuibarlu troară ş-mută.// Theodor Caval’ioti ca nâ steauă/ Pi ţerlu armânescu anâlţată/ Luţeaşte la Academia Nauă.”), capitolul doi – Voshopolea sum niori (iu videm ună mul’eare care şuţă minţâle a lu Alui Paşa — easte “Greaca Chira Vasilichi”, ca un dialithea vâsiloan’e, care di ziliu lu aprinde pi Ali contra a câsâbălui Voshopole, aşi că videm cum cumândarulu turcu easte tru un sonnet, cu numa a sonetului “Ali Pâşelu — lup” tru altu, “Ali Pâşelu –m’iel”, alte daua sonete di năintea a lor, cu nua di sonete “Alte minciun’i ali Chira Vasilichi”, şi “Chira Vasilichi-theatrină, care “că plândze s-faţe/ Şi-arupe perlu taha di zilie/ Nihita s-faţe că-l’I v;ine milie,/ S-arucă pi minder araţe. Şi, va s-duţim ninte versurile a sonetului: “Cum easte ma nă theatrină bună/ Dup minută nu para l’I-angreacă/ Cu lişureaţa la arâs ca s-treacă/ Şi dulţe zboară al Ali s-l’i spună.// Aghon’ea piră braţâle l’ia s-l’I-ardă/ Şi ocl’I ş-budzâle s-l’I si aprindă/ S-l’i başe mâna, barba sâ-l’i dizm’iardă./ Şi blâstimata greacă nu s-alasă,/ Va ghegan’ilor Voshopolea s-u vindă/ Ca s-nu armână niţe tor di casă”), capitolul III – Pănagh’irlu di Voshopole, capitolul IV – Dzuua di pănăgh’ir, capitolul Voshopolea aplucusită di arbineşi, capitolul Alumta di tu măhăladzi, capitolul VII – La palatea al Gjdu, capitolul VII – După furtună (“Cu-aleapte zboară ş-multu mintimene/ L’ia Gojdu-auşlu tute ca s-li spună, [….] lişor nu poate ma s-achicâsească, Di iu buluchi di ghegan’i s-adunară, Vârtos buriile cându asunară [….]), capitolul Adunarea a auşlor (“sâ-ndreadze ruirea”, sonetulu al doilea, di tute treiledi-tru aestu capitol), Aprindu di angrupăciune, (dauă sonete, “S-adună morţâl’i”, şi “S-adară chivurile”), capitolul X – Dzuua di angrupăciune (trei sonete), capitolul Voshopoleanile ş-plângu morţâl’i (Plânguri ti “un hil’iu tinir”, “ti ună hil’e nimârtată, “ti un nicuchir aleptu”, “ti un cârvânar”, “ti un picurar”, “ti căldărari şi ghunusari”, “ti un hil’iu di săraf”, “Plângul a ţerlui”, tru care si repetă tru ţinţe locuri distihulu “Voshopolea ază are/ Dzuuă laie di-ngrupare”), capitolul XIII, ultimul – După ruire (un sonet are numa “Sina, Gojdu, Dumba, Mocioni…” — “Cu prămătie v’in şi-aduc cărvăn’i”, iar ma nclo: “Ti-Afstrie ţi lipseaşte tut bumbaclu/ Lu aduţea maşi el’i dit Misirie,/ Şi aminta amalama cu saclu// lucra şi aduna tuţ ca alghina;/ Evropa ntreagă care suntu ştie: Un Gojdu, Dumba, Mocioni şi Sina”. Dumba, Nicolae/ Nicolaus, fu protectorulu a societatil’ei “Junimea”, di la Viena, un andrupâtor a tutlor întreprinderilor cuturale şi sociale a rom`n’ilor, iar familia Mocioni, “unâ di aţeale mai considerabile di Budapesta”, intrăă în istoria a Ardealui cu aţel’i patru Mocioni (Petru, Andrei, Antoniu, Alexandru); antepenultimulu sonet, “Grailu pârintescu” (Nu s-află niţi nâ armână ată,/ Ş-tu xinitie naturle s-nu-şi crească,/ Pi grailu –avdzât la vatra părintească,/ Ş-Voshopole ţi lu-are anviţată. 12. Penultimulu sonet: “Roja, Boiagi, Ucuta” (Nu-s singure armânile vlăstare/ Lă v’ine agiutor ş-dit alte părţâ,/ Ies Beşl’i armâneşti cărţâ/ Di anviţaţ voshopolean’i scriate.// Ca veacl’ea a lor fară şi duruta/ Tu xeane mân’i vârnoară s-nu ancapă/ S-alumtă Roja, Boiagi, Ucuta.”