Agenda armaneasca (7.feb.2017)

Tru işita a mesului ţi tricu, luni, 30 gh’inar, a mesului tru care la 15 gh’inar si sărbătoreaşte Dzuua a culturâl’ei Română, avu loc Gala ICR, a Institutului Cultural Român, di acordare a premiilor di excelenţă trâ român’il’i din comunităţile istoriţe.

Hristu Steriu, 10.02.2017, 21:10

Easte a daua ediţie a luştor premii di excelenţă, care poate s-hibă mutrită ca unâ prilundzire a sârbâtoaril’ei di la 24 gh’inar a Uniril’ei a Principatilor Române, Moldova şi Ţara Românească, di-tru anulu 1859. Fură desemnaţ amintâtoril’i a luştor premii di excelenţă în cadrul a unei cheremonie desfăşurată la Teatrul Naţional din Bucureşti. Doi di amintâtori suntu arâmân’i din Albania, Josif Kruti şi Ilija Bombaj. Evenimentul fu organizat di ICR, pri-tru Direcţia Români din Afoara a Graniţelor, cu agiutorulu a Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” trâ Românil’i di Pritutţido. Evenimentul fu pricunoaştirea a contribuţil’ei a unor personalităţ a banâl’ei socio-culturală din cadrul a comunităţâlor româneşti la ţâniea identitatil’ei naţionale, pri-tru promovarea limbâl’ei şi culturâl’ei română în ţările di reşedinţă.

Premiile fură oferite di Institutulu Cultural Român, iar patru di aestea di Institutulu “Eudoxiu Hurmuzachi” trâ Românil’i di Pritutţido, partener a ICR în organizarea evenimentului.

Aduţim aminte că Eudoxiu Hurmuzachi (1812-1874) bână tru provincia istorică Bucovina, tru câsâbalu Cernăuţi, tora tru Ucraina, iar atumţea tru Imperiul austro-ungar. Fu absolventu a Facultatil’ei di Dreptu, di Viena şi fu un susţânător a cauzâl’ei românească.

Premiaţâl’i di pi 30 gh’inar eara di-tru comuniţaţâle istoriţe şi di român’i din: Basarabia, Republica Moldova, reghiunea Gagăuzia, Bucovina, Serbia/Voivodina, Timoc, Bulgaria, Ungaria, Ucraina sudulu a Basarabil’ei, reghiunea Cernauţi, Maramureşulu istoric.

* Din Albania, loară premii, fură premiaţ: Josif Kruti — profesor di litere şi coordonator al şcoalâl’ei românească di la Divjaka şi Ilia Bombaj — lider importantu a românilor/aromânilor din Seleniţa.

Comisia di jurizare decise şi acordarea a unor premii onorifiţe, a unor persoane care promoveadză prin activitatea a domnil’ilor a lor românismul şi valorile a noastre comune aclo iu si aaflă: Anca Corfu — consul gheneral a Româniil’ei la Cahul, Eleonora Moldovan — consul gheneral a ţarâl’ei a noastră la Cernăuţi, Roxana Iorgulescu — jurnalistu RRI, Liliana Văduva — producător TVRI, Gina Ştefan — jurnalist AGERPRES, preftul Mihai Hau — consilier patriarhal, Patriarhia Română, Ion Varta — directorulu a Arhivilor di Stat di la Chişinău, Cătălin Josan — solistu.

Premiile fură înmânate di Constantin Codreanu, preşedintile a Comisilei trâ românil’i din afoara graniţelor din Camera Deputaţâlor, Mircea Druc, prim-ministru a li Republicâ Moldova în perioada mai 1990 — mai 1991, Michael Tiţa, consilier patriarhal, coordonatorulu a Sectorului relaţii bâsericheşti, interrelighioase şi comunităţ bâsericheşti externe din cadrul a Patriarhiilei Română, Nicolae Brânzea, director gheneral adjunctu a Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi”, Cristina Lorenţ, director TVR Internaţional, Radu Baltasiu, directorulu a Direcţilei Român’i din Afoara Graniţelor din cadrul ICR.

Gala incluse momente artistice, susţânute pro bono di artişti din România şi viţinată, colaboratori în proiecte anterioare a ICR: Maria Gheorghiu, Veta Biriş, Vlad Miriţă, Eliza Nirlu, armână, Cătălin Josan, Cristofor Aldea Teodorovici, Ilie Caraş.

“Toţi românil’i din afoara ţarâl’ei merită şi atenţia, şi vrearea a noastră”, dzâse preşedinte a ICR, Radu Boroianu.

El pledă/zburâ trâ “siminarea” în sufletile a român’ilor di pritutţido a “vrearil’ei di unire sufletească”, care “prinde să hibă neapărat românitatea şi românismul, dinclo di graniţe, dinclo d statalităţ istoriţe sau cum si tihiseaşte”.

“Easte nivol’e să nâ simţiţ arada di dumnil’ile a voastre indiferentu iu vă aflaţ, dinclo di păstrarea identitatilei, ama, di multe ori şi trâ aflarea diznou a identitatilei”, adapse aţesta.

Un şcurtu mesaj din partea Administraţilei Prezidenţială transmise consilierulu di stat la Departamentul trâ Relaţia cu Românil’i din Afoara Graniţelor, Sandra Pralong.

Fu ţânut un moment di reculeadzire în memoria omului di cultură basarabean Ion Ungureanu, ministru a culturâlei şi cultelor din Republica Moldova (1990-1994) şi deputat în primulu Parlament (1990-1994).

La evenimentu fu prezent şi ministrulu trâ Românil’i di Pritutţido, Andreea Păstîrnac.

************************

Hil’ia a cunuscutâl’ei lingvist, academician Matilda Caragiu Marioţeanu, ca unâ gioană nipoată lu Toma Caragiu, marile actor Toma Caragiu, ţi cara că doil’i pârinţâ a l’ei eara di profesie lingvişti, ea şi-u arcă vrearea pi arta a spectacolului, şi diapoaia pi unâ turlie di artâ plastică şi design, ma ghine dzâs moda di stran’e. Easte zborulu di unica hil’e a li Matilda Caragiu Marioţeanu, a cure poeta Matilda Caragiu scrise şi unâ poezie, tra hil’ia Brânduşa. Pi 5 di mesulu şcrutu, anulu 1979, la 2 an’i di la moartea a lu Toma Caragiu, tru marile cutrembur di loc di la 4 marţu 1977, di Bucureşti, avu loc premiera a filmului “Nea Mărin miliardar, tru care, giuca un rol, hil’ia personajului principal din filmu, Brânduşa Caragiu. Fu ultima peliculă di filmu, a treia, tru care giucă Brânduşa Caragiu, după care, agiutată pi ascumta di oamin’I cunoscuţ a maril’ei lingivstă, celebra a l’ei mamă, Matilda Caragiu Marioţeanu, Brânduşa Marioţeanu la niţe 22 di an’i cât avea, ninte di anulu 1985, emigreadză Paris, apoia tru Canada, agiungândalui tru SUA. Si mârtă cu un italian cu numâ di actor, ţi cara că nu easte actor, de Niro, şi lo postul — Brânduşa de Niro – di redactor şef a unei revistă di modă tru America, “The Daily Front Row”. Brânduşa de Niro easte unâ di aţeale ma influentile mul’eri di-tru lumea a modâl’ei tru America, industria fashion.

Ază ea pozeadză arada di mările vedete a showbiz-ului di piste ochean.

**********************

Teoria lingvistică a li Matilda Caragiu Marioţeanu, ţi si ndrupaşte pi ideea di Continuum Romanicum, arâmase s-hibâ dusă ma diparte di lingiştil’I din România şi di oamin’I cu mirachea a lumil’ei armânească, aşi cum easte matematicianulu Alexandru Gica, aţel care, la vârsta di 75 di an’i a li Matilda, scoase, coordonă unâ carte colectivă cu numa “Carte di vreare trâ Matilda”. Tora Alexandru Gica easte autor a unei carte di istorie a armân’ilor, scoasă tru 2016 Constanţa, la editura Cartea Aromână, cartea “Oamin’i şi fapte” (di-tru istoria şi cultura armânească). Easte alincită în cadrul a proiectului “Anveaţă armâneasţe”, proiect finanţat printr-un grant oferit de: Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

Easte unâ carte cu multă informaţie şi tru care putem s-aflăm multe personalităţ armâneaşti, ama şi autori di-tru a cure texte putem sâ-l’i cunoaştim arâmn’il’i. Poate nai ma importantul autor, din perspectiva a ideil’ei di Continuum Romanicum, easte Laonicos Chalcocondilos, adică Nicolae – Cundil’iu di halcumă. El scrise dupa distrudzirea di-tru 1453 a ţitatil’ei Consantiopol şi acoapiră perioada (1298-1463). El easte citat di Alexandru Gica pri-tru pasajulu a ligturâl’ei anamisa di daule parţă di stânga şi dreapta a fluviului Dunărea:

Cata cum easti shi laolu tsi bâneadză di Dacia

pânâ tu Pindu, cari s-tindi tu Tesalia. U poartă numa di

vlahi shi niscântsâ shi alantsă. Shi nu pot ta sexighisescu

shi s-dzâc cari ditu aeshtsa la cari vinirâ. […]

Vlahilji tsi bâneadzâ la muntili Pindu zburăscu idyea

limbă cu dacilji shi shi-u aducu cu dacilji di la Istru.”

Textul aestu — dzâţe Alexandru Gica – easti angrăpsit, anvârliga di 1470, di avdzâtlu cronicar bizantin Laonic Chalcocondyl.