Agenda armaneasca 5.05.2015

Anunţ concursu RRI:

Hristu Steriu, 06.05.2015, 22:27

Anunţ concursu RRI:

Vruţ soţ, vă invităm să participaţ la un nou concurs cu premii, “Vacanţă acasă la Suveica a li Mama Ruţă”, organizat deadun cu colegil’i a noştri di la Radio România Antena Satelor, postul public destinat a lumil’ei di la hoarâ din România. Vahi mulţâ di dvs. aveţ vidzutâ filmul «Amélie» şi vă aduţiţ aminte di piticulu di grădină care circula” prin lume, şi pitriţea acasă fotografii di-tru locuri exotiţe a li Terra. Di-tru Ţara Făgăraşului, chentrul a Româniil’ei, acâţă calea şi chinesi un proiectu simplu şi ingenios, care faţe să si zbuarască în lume di hoara Mândra, di zona Făgăraş şi di România, Suveica (suvalniţa) a Mamei Ruţă”. Un obiectu casnic autentic, a unei persoană, Mama Ruţă, care nu si mata află printră noi, unâ suveică, piesa di lemnu folosită vârâoarâ ma ninte la războiulu di ţâseare, circulă di mai mulţâ an’i prin lume, dusă di oamin’i di aradă, ama şi di vedete, care u fotografiadză tru aţeale ma diferitile locuri. Mama Ruţă eara unâ mul’iare simplă, care şi-avu dori ca lemnul vecl’iu, cu care a lucră toată bana şi ţâsu, să fugă, sâ si ducă într-ună călătorie iniţiatică pi mapamond, tru loculu a l’ei. Nâ minduim să vă propunim un concurs pri-tru care să vă invităm să vizitaţ loculu di iu chinesi suveica, hoara Mândra, ama şi reghiunea Făgăraş, ca şi unâ altă zonă ahoria di aclo di apropea, Mărginimea Sibiului.

Ninte cu 10 an’i, unâ moaşe, ună bătrână di-tru hoara Mândra, judeţulu Braşov, si duţea tru lumea alantă după unâ bană di lucru tru arăzboiulu di ţâseare. Pi nângă zestra cusută trâ urmaşi, ea dăruiaşte, faţe doară, a cilimean’ilor, nipoţâlor şi strănipoţâlor, unâ suveică, unâ suvalniţâ. Isapea a liştei clironomie easte aestâ: apitrusitâ di gaileadz şi nivol’i, bătrâna nu avea reuşitâ să veadă lumea dinclo di Făgăraş; ea lasă a ţilor tineril’i dorulu şi dorinţa l’ei ni-împlinită tra sâ veadâ lumea. În semn di tim’ie trâ bana a l’ei exemplară, descendenţâl’i a Mamâl’ei Ruţă l’ia apofasea tra să poartă suveica pri-tru vâsilie şi s-u ducă pri-tru lumea ntreagă, împlininda, aşi, testamentul niscris a li mul’iare.

Ideea fu bâgatâ în mişcare di nipoata a l’ei, actriţa Alina Zară, care l’ia apofasea ca suveica să nu sta niţe unâ minutâ şi să hibâ purtată di oamin’i di diferite vârste şi profesii piste tut pri iu si duc. Până azâ, suveica si duse şi călători un milion di kilometri. Si duse tru gulagurile sovietiţe, în Australia, la Muntile Athos, la Alba Iulia (loculu iu si proclamă unirea a tutulor teritoriilor locuite preponderentu di români, la 1 Decembrie 1918), călători tru cutia a vioarâl’ei Stradivarius purtată di cunoscutulu violonist român Alexandru Tomescu, la Beijing, agiumse la poli şi la Ecuator. Pretutţido, transmise a lumil’ei un mesaj di pace şi di solidaritate în varliga a valorilor aţeale ma di preţ a omului.

Ună condiţie a călătoriil’ei a lui fu susţânirea a unor prezentări a Româniil’ei, în special a banâl’ei rurală românească, prezentări fapte hibă în cadrul a ambasadilor a Româniil’ei, hibă în timpul a unor evenimente culturale di referinţă. Faptul că reprezintă un simbol a zânăţâlor ancestrale şi a tradiţil’ei folclorică transformă suveica a Mamâl’ei Ruţă şi istorima a l’ei într-un vehicul di mare atracţie, cu ună puteare di persuasiune barim egală cu a unui discurs dispre muşuteţâle a Româniil’ei.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să răspundiţ corect la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va sâ ţână până pi 15 iulie, data a poştâl’ei.

Mările Premii va sâ hibâ dauă sejururi trâ câte dauă persoane, di 8 (opt) dzâle, cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră dublă, cu pensiune completă, în perioada 1-8 septembrie 2015 în pensiun’i di-tru zona Făgăraş (Sâmbăta de Sus), jud. Braşov, şi di-tru Mărginimea Sibiului, jud. Sibiu. Un sejur trâ dauă persoane, într-ună cameră dublă, va sâ hibâ trâ ascultătoril’i RRI, al doilea sejur trâ publiculu a Antenâl’ei a Satelor. Ca di aradă va sâ hibâ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că să hibă necesară, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di SC SCORILO TURISM SRL şi easte organizat cu parteneri locali di-tru judeţele Braşov şi Sibiu.

Şi tora, întribările:

– Di iu chinesi sâ si ducâ Suveica a li Mama Ruţă” prin lume?

– Câţ kilometri parcurse suveica?

– Cum si cl’iamă zonile pi care va li viziteadă amintâtoril’i a Mărilor Premii?

– Numiţ 5 state sau locuri ahoria tru care s-are priimnată” suveica fudzită din România. Ca documentare puteţ să folosiţ blogulu a proiectului, http://suveicachicd10.blogspot.ro/, şi profilul Facebook al proiectului, https://www.facebook.com/pages/Suveica-Mamei-Ru%C5%A3a-%C3%AEn-jurul-lumii/360304274111765, ţi cara că suntu maşi în limba română.

Vă paraclasim să nâ scriiţ ţi vâ determină să participaţ la concursu şi câţe urmăriţ programile RRI on air sau tru mediul online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Puteţ să răspundiţ până la 15 alonar, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mărilor Premii va să hibâ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Valentin Ţigău, Eugen Cojocariu)

*********************

Una hâbare laie, arâmasâ di-tru apriier şi ţi nu u spusim, ama nu easte şi dip laie, maca si feaţea tamam a daua dzuuâ di paşte. Arumânulu miglinit, Profesorulu doctor Gheorghe Meghea lu l’irtă Dumnidză, la 13 apriier. Gheorghe Meghea, amintat Bucureşti, la 13 gh’inar 1922, fu medic ortoped (adică di oase, va-s dzâţim) tru un câsâbă di munte, pi valea a arâului Prahova.

Gh’iaturlu Gheorghe Meghea fu directorlu a Spitalului di Ortopedie şi Traumatologie di Azuga chiro di 50 di anj sh cama.

Tu anlu 2012 cu furnjia ca spitalu umplu un secol di existentsa autoritatsli locali ndreapsira una andamusi iu eara viniti cadri medicali, ediljii a statsiunjilor Bushteni shi Azuga, politicienj ama shi pacientsalji tsi au hairi di yitripserli ali institutsie.

Cunuscutlu doctor Gheorghe Meghea, tu atsel an (2012) pi ilikia di 90 di anj, sh tsi cumandusi spitalu chiro di 50 di anj sh cama easti luyursitu parintili spiritual a unitatiljei medicala.

Yiaturlu Meghea fu ashtiptat cu bateri di palnj tu uborlu ali institutsie, iara ca semnu di pricunushteari autoritatsli locali apufusira ca geadeea pi cari easti aestu spitalu s-aiba numa Calea Doctor Gheorghe Meghea”.

Tu anlu 2014 Consiliul local Bushteni apufusi sh deadi titlul di Cetatseanu di Tinjie a casabalui Bushteni shi Azuga al Gheorghe Meghea medic ortoped, Doctor tu shtiintsi medicali ti tuta activitatea medicala.

Fu ngrupat Bucureşti, pi 16 aprier.

Profesorulu doctor Gheoghe Meghea eara dzinirile a cunuscutului profesor doctor Vasile Barba, barbatulu a li ma m’icâ sorâ a lui, avocatâ, Chiraţa, cunoscutâ cu numa avocat Chiraţa Meghea. Gheorghe şi Chiraţa Meghea au doi hil’I şi ma mulţâ nipooţ di hil’iu. Pitreaţim paragorisirile a noastre !

*************************

Un nău CD, cu cântiţe armâneşti, scoase cântyâtorulu armân di-tru Gârţie, Dimitri Parascos, după cum nâ informeadzâ tru un email di pi 3 mai, cunoscuta cântâtoare Florentina Costea. Aduţim aminte că Florentina şi Dimitri au di multe ori muşatâ colaborare cându scot CD-uri, boaţe şi clarinâ. Cântiţile di pi năulu CD a lu Dimitrie Parascos au nume ca: ” Di la saltsi ninga agru”, “Di anda mi isusii”, “Hrisa s-bati cu Yianaki”, “Feata sh-bati palnjili”, “Gioni andreptu”, “Un ficioru pirvuliatu”, Tu una valoaga njica”.

Tut Florentina Costea, ama şi Elea Saricu-Todică, ţi unâ iame di chiro u avum şi colaboratoare ao ala radio, nâ pitreaţe, ică nâ pitrec daule, şi unâ altâ hâbare, ligatâ di proiectul “Înveaţâ armâneaşte” — Şcoala altâ turlie, proiectu spopnsorizat cu pâradz di la trie vâsilii, Norvegia, Islanda şi Lichtenstein.

Flori Costea spunea tru un email di pi 30 aprier ca dzuua di ma ninte, pi 29, si ţânu unâ conferinţâ (la Fundaţia Româno-Americană, după cum precizeadză Elena Saricu-Todică) tru care, fu prezentat scupolu a proiectului, cursuri di limbâ trâ zburâre armâneaşte, trâ cursanţâ di ma multe categorii di ilichie, “platforma “e-learning”, audio-book-uri (cu pirmithi, catitsi ti ficiurits, cantitsi di zamanai, poemati s.a.) shi stulii armaneşţâ”, după cum nâ spune Florentina Costea.

Elena Saricu-Todică precizeadză că aestâ conferinţâ, fu unâ conferinţâ di presâ, ţânutâ la Fundaţia Româno-Americană. Tut ea nâ informeadzâ tru un News Letter, Buletin Informativ pi apriier şi trâ un altu evenimentu, di tru week-end-ul aestu. Sâmbâtâ şi dumânicâ, 9 şi 10 mai, are loc acţiunea : “Putets s-vã andamusits cu noi la ONG Fest””.

Ascultaţ aoa –>