Agenda armaneasca

Dzuua a li Francofonie şi la RRI. Aestâ dzuuâ easte cathe an pi 20 marţu. Anulu aestu, aşi cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Aura Spiridon, Secţia Franceză di la Radio România Internaţional apruche Premiul a Francofoniil’ei, dat di Grupulu a Ambasadilor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Premiul lâ fu acordat a colegilor a noştri aieri, cu ocazia Dzuuâlei Internaţională a li Francofonie, trâ contribuţii ahorgh’ia la promovarea limbâl’ei franceză şi a valorilor a li francofonie în România. Tut ligat di Dzuua a Francofoniil’ei, aieri, în chentrul a Bucureştiului, fu inaugurat bustul a lu Leopold Sedar Senghor (1906-2001), om di stat, primulu preşedinte a Republicâl’ei Senegal (1960-1980); el fu părinte co-fondator a li Francofonie instituţională, tru care România easte membru di-tru anulu 1993.

Hristu Steriu, 21.03.2017, 20:20

Dzuua a li Francofonie şi la RRI. Aestâ dzuuâ easte cathe an pi 20 marţu. Anulu aestu, aşi cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Aura Spiridon, Secţia Franceză di la Radio România Internaţional apruche Premiul a Francofoniil’ei, dat di Grupulu a Ambasadilor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Premiul lâ fu acordat a colegilor a noştri aieri, cu ocazia Dzuuâlei Internaţională a li Francofonie, trâ contribuţii ahorgh’ia la promovarea limbâl’ei franceză şi a valorilor a li francofonie în România. Tut ligat di Dzuua a Francofoniil’ei, aieri, în chentrul a Bucureştiului, fu inaugurat bustul a lu Leopold Sedar Senghor (1906-2001), om di stat, primulu preşedinte a Republicâl’ei Senegal (1960-1980); el fu părinte co-fondator a li Francofonie instituţională, tru care România easte membru di-tru anulu 1993.

* * * * * * *

Poşta a redacţil’ei.

Tru emisiunea di azâ dăm apandise a unui ascultâtor-internaut, scriitoarea Cornelia Golna, autor a romanului “Tainted heroes”, în limba engleză. Vrem să corectăm hâbarea ligată di lansarea ţi si feaţe anulu tricut, pi 19 andreu, la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti. Forma a li hâbare, aşi cum u vidzu Cornelia Golna, şi vidzu că nu easte corectă, apăru pi internet, la retrospectiva, partea a treia, di-tru 10 gh’inar 2017. Tru aţea retrospectiva, hâbarea ligată di roman eara ultima, cu data 19 andreu.

Ia, care eara aestâ hâbare (pi care, sigura, va u aflăm pi internet tru forma corectată):

“19 andreu: La suţata culturalâ armâneascâ furâ invitate Cornelia Golna, autoarea cartil’ei pi engelzeaşte “Eroi incârcaţ ică mârgh’iţ” (“Tainted heroes”), şi juranlista Marilena Bara, ţi arhiusi sâ traducă romanulu pi armâneaşte. Si feaţirâ lecturi din carte.

Protagonistulu a romanului easte Agathon, pseudonym a lu Tache Golna, care alumtă tru partida grâţeascâ. [Evenimentul di la Suţata culturală armânească, prezentarea unui roman cu temă etnică, ţi cara că nu fu poate minduit aşi di aţel’i ţi fură araste şi, respectiv, di aţel’i ţi organizară aestu evenimentu, putem s-dzâţim] Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş (1918-1996), şi unâ aduţire aminte la 20 an’i, a romanului “Pinii de pe Golna”, tradus pi armâneaşte di Ilie Ceara. Tru cartea a lu Teohar Mihadaş acţiunea si dizvârteaşte din perspectiva a partidâl’ei româneascâ, armân’i. Cornelia Golna faţe unâ tentativă [ca analiză di roman] tra sâ justifică aleadzirea a pap-sui a l’ei, di partea grecomană.

Bitisim aoa retrospectiva piste evenimentile a anului ţi lu bitisim şi nâ şuţâm cu harauă câtră noulu an 2017 ! “ (încl’is ghilimele)

La retrospectiva di-tru 10 gh’inar, cându fâţeam semnalarea a luştui evenimentu, nu aveam faptâ precizarea care u spusim tora, anume, alidzem: “[Evenimentul di la Suţata culturală armânească, prezentarea unui roman cu temă etnică, ţi cara că nu fu poate minduit aşi di aţel’i ţi fură araste şi, respectiv, ţi organizară estu evenimentu, putem s-dzâţim] Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş…” şi minduiam că va sâ si achicâsească interpretarea personală ţi u deadim noi, maşi di pi zboarâle “Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş…” Tut aşi, minduiam că zborulu “tentativă” nu poate s-hibă achicâsit dicât ca descriera ficţională şi analiza faptă cu obiectivitate, a unui romancier; adică nu maşi ca unâ afacere di familie. Zborulu “justificare” poate nu easte nai ma uidisitulu, ama el poartâ noima di explicaţie, tra s-poatâ s-hibâ recuperate daule părţâ di-tru alumtâ, şi fapte unâ tru idghiul popul, “fraţ di mumâ şi di tatâ”.

Pri-tru bâgarea în paralel cu romanulu a lu Theohar Mihadaş, care u feaţim noi la comentariu, atumţea şi cartea a li Cornelia Golna eara pi tut aţea tese, un roman, condus cu ficţiune, cu acţiune inventată şi care prinde s-hibă, şi s-hibă şi achicâsită aşi, independentă şi paralelă cu evenimentile concrete din istorie. Ca roman, şi ca ficţiune. Carte scrisă cu neutralitate.

* * * * * * *

Autoarea a romanului “Tainted heroes”, Cornelia Golna, află textul a li hâbare a noastră pi internet şi, cu pâreare di arău di la noima tru care avea achicâsită comentariul a nostru, îşi spuse criparea şi a traducatoaril’ei, Marilena Bara, cum şi a organizatorului şi amfitrion a evenimentuilui, organizat la Suţata Culturalâ armâneascâ, Alexandru Gica.

Marilena Bara nâ informă, tru un email, ţi alatuse feaţim, şi noi tora, vrem sâ spunim ca drept la replică textul a li Marilena Bara, şi apoia aţel a li scriitoare Cornelia Golna, a cure-l’i câftăm l’irtare trâ alatusea faptâ şi pi care u asiguripsim di buna a noastra intenţie.

Textul a li Marilena Bara:

“Tinjisita redactsie,

Multu mi ciudisii anda Cornelia Golna anj pitricu emailul di ma-nghios. Afla pi internet habarea pitricuta di RRI ti evenimentul ditu meslu andreu di Bucuresti, candu avum una njica prezentari a romanlui anyrapsit di Cornelia Golna “Tainted heroes “.

[…]

Autoarea romanlui dzasi multu limpid la prezentarea tsi s-featsi la Sutsata Culturala Armaneasca, dzash shi io tu muabetea cu Aurica Piha, ca tsi anyrapsi ea easti un ROMAN, una FICTSIUNE, nu easti zbor ti paplu a autoaraljei. Nu ari nitsi una ligatura cu vara roman al Teohar Mihadash. Numa a horlor easti alaxita tu carti. Catse? Dip ta s-nu s-aminta ahtari alathusi. Suntu lucri tsi s-au fapta, ama suntu adavgati shi alaxiti dupu cum li mindui autoarea […]

Atsea tsi sa spusi la prezentari shi mi ciuduseashti ca nu fu adusa ici aminti tu aesta habari data la radio, easti tamam neutralitatea cu cari autoarea aspuni bana ditu Balcan ditu chirolu 1900-1908. Sigura ca nascanti lucri Cornelia Golna li shtea di acasa ama ashi cum dzasi shi ea la prezentari, ta s-poata sa-nyrapseasca aesta carti avu ananghi di cama di 6 anj di documentari.

Anj yini multu greu s-ved cum dip RRI cari alu luyurseam un post di radio profesionistu, di ayunii ica di nishteari alaxeashti di dip habarea tsi va s-u pitreaca autoarea, dimi ca Armanamea nu sa-mparti (ashi cum la yini lishor la nascantsa s-dzaca aza) mashi anamisa di romanomanj shi grecomanj, ama lucarli suntu multu ma ahandoasi, multu ma mintiti.

Va palcarsescu s-dats ti ascultatori aesti ndoaua limpidzari ! “

Emailul easte simnat: “Maria (Marilena) Bara”

* * * * * * * * *

Textul a li Cornelia Golna:

Stimate domnule Steriu,

In reactie la scrisoarea a li dvs., tru care-m’i caftat să am ună apandise pi care s-u spuniţ la radio, la microfon, vâ pitrec răspunsul a meu.

Stimate domnule Steriu,

“Am scrisă romanulu “Tainted Heroes” ca elogiu a unui popul, un popul cu demnitate si, după mine, para puţân cunoscut in lume. M’i-am propusă tra să scriu di popolul armânescu, di care escu/mi trag si eu, di cum are bânată si cum fu agudit di istorie. Sigura, istorima a paplui/bunicului a meu fu punctul di apărn’ire a romanului a meu. Am faptă multe cercetări tra pot să-m’i imaghinedzu lumea tru care bână. Fuiu cât si poate di fidelă tru ţi mutreaşte tute faptile pi care le-am descoperită. Tate a meu mi inviţă sa am mare respectu trâ istorie, si îl am. Pri-tru ţi am diavasită/citită si ţi am aflată, vruiu să anţileg/să achicâsescu mentalitatea si situaţia din perioada respectivă si din loculu respectiv. Ama protagonistulu a meu nu poate să hiba in niţe un caz paplu a meu. Va să spun, ma deavrapa ică ma ghine, că am creat ună bană paralelă, ica ună bană posibilă. Eu mi-am născută/amintată 43 di an’i după moartea a lu pap/ a bunicului. Niţe tatăl a meu nu lu-are cunoscută; avea trei meşi la moartea bunicului/ a lu pap ! Nu aveam cum să ştiu cum fu ca om, ţi mindui, sau ţi are spusă. Iar romanulu conţâne minduiri, dialoguri, si fapte ţi eo li am inventată.

La bitisita romanului, descriu cum urmaşil’i/nipoţâl’i a protagonistului a meu si arspândescu in lume, niscânţâ agiungândalui in America, alţâ in România. De fapt, di aclo apărn’eaşte căftarea mea. Vruiu să ved/ să anţilegu câţe si feaţe acşi, cum di am agiumtă eu americană. Vruiu, pur si simplu, s-achicâsescu cum a fu sau cum putea să hibă. Da, in contextul a statului otoman multinational, buniculu-m’i/ paplu a meu fu di partea greţâlor, ama fu asasinat/ vâtâmat tot di greţ, tru 1908, tamam dinintea a consulatului grec di-tru Monastir (astănzâ Bitola), acuzat di trădare. Aestă easte istorie. Si după multe dechenii, greţâl’i lu reabilitară şi bâgară ună ploace/ unâ placă memorială tru hoara iu are bânată. Si aestă easte istorie. Bana lui, ca bana a hibă ţi altu om, fu complicată, cum eara şi chirolu tru care bână. In roman, vruiu sa redau/ sâ spun, cât putuiu, bana di atumţea si problemile cu care lumea fu confruntată tru chirolu a acşi-dzâsâlei Aluumtă trâ Machidunia (1904-1908).

Tru ţi mutreaşte cartea “Pinii de pe Golna”, singurulu lucru ţi nă leagă easte numa Golna. Am diavasită cartea aoa şi baiaa mulţâ an’i şi u am apreciată, ama nu cred că mi-are influenţată tru cartea ţi u am scrisă eu.”

Dzâse Cornelia Golna.

Textul (nitradus) a li Cornelia Golna:

Stimate domnule Steriu,

In reactie la scrisoarea dvs., care urmeaza, veti gasi mai jos raspunsul meu.

Cele bune,

Cornelia Golna

Stimate domnule Steriu,

“Am scris romanul Tainted Heroes ca elogiu al unui popor, un popor demn si, după mine, prea puţin cunoscut in lume. Mi-am propus să scriu despre poporul aromânesc, din care mă trag si eu, despre cum a trăit si cum a fost lovit de istorie. Desigur, povestea bunicului meu a constituit punctul de pornire al romanului meu. Am făcut multe cercetări ca să-mi pot imagina lumea in care a trăit. Am fost cât se poate de fidelă cu privire la toate faptele pe care le-am descoperit. Tata m-a invăţat sa am mare respect pentru istorie, si îl am. Prin ce am citit si ce am aflat, am încercat să inţeleg mentalitatea si situaţia din perioada respectivă si din locul respectiv. Dar protagonistul meu nu poate fi in nici un caz bunicul. As spune, mai degrabă, că am creat o viaţă paralelă, sau o viaţă posibilă. Eu m-am născut 43 de ani după moartea bunicului. Nici tatăl meu nu l-a cunoscut; avea trei luni la moartea bunicului! N-am avut cum să ştiu cum a fost ca om, ce a gândit, sau ce a spus. Iar romanul conţine gânduri, dialoguri, si intamplări pe care le-am inventat.

La sfarsitul romanului, descriu cum urmaşii protagonistului meu se imprăstie in lume, unii ajungând in America, alţii in România. De fapt de acolo porneşte căutarea mea. Am vrut să inţeleg de ce s-a întâmplat aşa, cum de am ajuns eu americancă. Am vrut, pur si simplu, să inţeleg cum a fost sau cum ar fi putut sa fie. Da, in contextul statului otoman multinational, bunicul meu a fost de partea grecilor, dar a fost asasinat tot de greci, in 1908, chiar in faţa consulatului grec din Monastir (astăzi Bitola), acuzat de trădare. Asta este istorie. Si după multe decenii, grecii l-au reabilitat si au pus o placă memorială in satul unde a trăit. Si asta este istorie. Viaţa lui, ca viaţa oricărui om, a fost complicată, ca si vremurile in care a trăit. In roman, am încercat sa redau, cât am putut, viaţa de atunci si problemele cu care lumea a fost confruntată in timpul aşa-zisei Lupte pentru Macedonia (1904-1908).

Cât despre cartea Pinii de pe Golna, singurul lucru care ne leagă este numele Golna. Am citit cartea acum foarte multi ani si am apreciat-o, dar nu cred că m-a influenţat in ceea ce am scris eu.”

Cu cele mai bune urări,

Cornelia GOLNA