Agenda armaneasca (28.feb.2017)

Maca la Bucureşti, pi 17 februariu fu lansatâ cartea a lu Gh’eorgh’e Vrana, Jurnal interior, în versiune engleză şi în prezentare grafică după ună lucrare di pictură a li Ecaterina Vrană, sora autorului a Jurnalului interior, intrata a mesului marţu easte ma pictural; lucrările a li Ecaterina Vrana suntu expuse la New York, mes nău, tru Lume Nauă.

Hristu Steriu, 19.03.2017, 21:22

Maca la Bucureşti, pi 17 februariu fu lansatâ cartea a lu Gh’eorgh’e Vrana, Jurnal interior, în versiune engleză şi în prezentare grafică după ună lucrare di pictură a li Ecaterina Vrană, sora autorului a Jurnalului interior, intrata a mesului marţu easte ma pictural; lucrările a li Ecaterina Vrana suntu expuse la New York, mes nău, tru Lume Nauă.

Maca anulu ţi tricu, Ecaterina Vrana avea expusă tru Los Angeles, la Galeria Nicodim (tru perioada 4cirişar-16 alonar), tora pictoriţa di Constanţa expune la Galearia Armory tru dzâlile 1-5 marţu 2017. După succesulu di-tru câsâbălu Los Angeles a li artistă, Nicodim Gallery publicăă primlu catalog cu lucrări simnate di Ecaterina Vrana, ţi fu prezentat, tru mesulu agh’izmăciune 2016 la expoziţia New York Art Fair, desfăşurată la MoMA PS1 (Museum of Modern Art PS!). Atumţea Nicodim Gallery fu reprezentată aclo — pri-tru proprietarulu a galeriil’ei — cu un standu generps, cu multe lucrări. Tora, tut la New York, idiul câsâbă di anulu tricut, agh’izmăciune, tora, la Panairulu Internaţional di Artă Modernă şi contemporană Armory Show, care ţâne un mes, arhiusinda di-tru mesulu şcurtu, a daua decadă, până tru marţu, partiicipă maşi cu lucrări a li Ecaterina Vrana. Ea agiundze aşi prima plasticiană din România invitată cu ună expoziţie personalaă la marile panair di artă di NY, într-ună selecţie specială “Armory Presents”.

Expoziţia tru aestu loc, Armory , si feaţe prota oară tru anulu 1913, tru un spaţiu câftat tra să hibă cama mare, şi fu aflat aestu spaţiu care eara deopzit di arme a li Armată americană. Videm că aestu depozit a li armată fu cucerit di artista română di farâ armânească, ca unâ turlie di amazoană di Constanţa.

Lucrările va să hibă prezentate di Mihai Nicodim , aţel care li deţâne galeriile omonime din Los Angeles şi Bucureşti.

*************************

Di la pictură, di-tru America, v’inim la poezie, tru ună revistă di Buzău, iu tru intrata a mesului, fu publicat cu ndauă poezii ca traducător, ama şi ca poet, cu ndauă poezii di–tru 1989, Dina Cuvata. Traduse câte dauă poezii di dauă poete di-tru Machidunie, şi la traduţire feaţe stilizare Florentina Daniela Dalian.

Easte zborulu di revista din România, cu numa “Lectura”, numirulu di pi 3 mesulu şcurtu. Ca traudcător, Dina Cuvata preziintă dauâ poete machiduneane, cu câte dauâ poezii, a cure traduţire lâ u faţe el, şi stilizarea în limba română u faţe Florentina Loredana Dalian. Prima poetâ easte Violeta TANCEVA-ZLATEVA. Poezia Drumul arhiuseaşte cu versurile.

Drumul

Acesta-i drumul care nu te duce nici-unde.

Modernism sau decadenţă —

În ţara Nesosindă

Fiecare îşi croieşte destinul. […]

Dam îndauă versuri şi di-tru a daua poezie:

Noaptea cât anul

Se mai lungeşte noaptea

Nevăzute devin drumurile.

Ah acea noapte cât anul !

[…]

Unde a ascuns-o

Dimineaţa, rumena dimineaţă

Pe care de secole am aşteptat-o ?

Alantă poetă easte Lence MILOŞEVSKA, cu poeziile Alchimia pasiunii şi Lumina o colorez, di care va sâ dam ndaua versuri:

Nu-l întrezăresc

Firul subţire

Dintre dorinţă şi aievea,

Visurile le activez,

În nor mă transform.

În loc să mă cert cu oamenii

Eu cu cerurile stau în dispută.

[…]

Apoi,

Într-o capcană

Nesimţită de mine mă prind.

Devin umbra trupului meu.

Ca poet, Dina Cuvata easte prezentu în revista Lectura cu 3 poezii

A nipotslor lâ alâsăm… care easte scrisă tru 1989,Skopia, 1989), Cheardirea şi Bat câmban’ili.

Va nâ d`nâsim la poezia Chearidrea, di dauâ strofe –

Tru care a daua easte ca un rezumat a li propta di eale, care easte unâ succesiune di versuri tsi repetă un zbor şi tru versul di cupa el –canda sinteză tru un zbor a pâreaclil’ei di zboară, iar apoi, zboarâle sinteză suntu reluate tru a daua strofă ca rezumat; unâ strofa di ţinţe versuri câte un zbor, şi tru sone versulu zbor ţi repeat titlul a poeziilei — Cheardirea.

Caimo cu caimo —

Câhâre.

Lacârmă di lacârmă —

Plângu.

Oh cu oh

Ofticâ.

Gaile piste gaile —

Ghigor.

Noapte cu noapte —

Scutide.

Dzuuâ di dzuuâ —

Cheardire.

Câhârea,/ Plângul,/ Oftica,/ Ghigorlu,/ Scutidea:/ Cheardirea…

************

Ună hâbare di-tru Albania pitreaţe domnul Hrista Goci, pri-tru care nâ spune că va sâ si da ndrepturi trâ armân’i în presa şi tru înviţâmintul di-tru Arbinişie.

Dumnil’ia a lui dzâţe:

.”Tinjisitsi membri di Makedonu Grup.!

Vi facu cu shtieri ca tu Arbinishii avemu dipisita pregatirili, consultatsioanili, shi debatili intru institutsioanili guvernanti di Arbinishii shi atsiloru europeeni ti adarara ali “legea ti minoritatsli di Arbinishii”. Tuti adunarili si adarara la Ministerlu di Externe di Arbinishii, sum atentsia ali vice ministru Odeta BARBULUSHI. Comitetlu Statalu ti Minoritats di Arbinishii iu tsanu shi postu di vice presidentu, ari avuta rolu decizivu ti realizarea cu suxes a shtaljei lege. Avemu nadia ca legea va strace ninti di sankisiasca campanja di aladzeri(electorala).

Ashi shi cum amu spusa shi ma ninti, anu 2017 va shiba decizivu ti ankiserea a programilor pi limbili minoritari la TV statalu, iu va shiba shi Limba Armaniasca…!

Luna tsi yinei, amu andrapta une rendez-vous cu directoria e TV statalu albanezu, ti previderea a programilor pi limbili minoritari tu Arbinishii.

[…]

Va sbagamu limba la TV, la sculii shi vremu sdiskidemu kathedra shi la Universitatu Statalu di Tirana (facultatea filologica)..!”

dzâţe domnul Hrista Goci