Agenda armaneasca 21.feb.2017

Siptâmâna ţi tricu, vineri 17 şcurtu – lansarea a cartil’ei a lu Gh’eorgh’e Vrana, tradusă tora din română, în engleză. Lansarea si feaţe la “Grand Hotel Continental” di Bucureshti (sala “Grigorescu”, paturlu patomat). Cartea easte tru limba română, cu titlul Juranal interior. Tora Gh’eorgh’e si mindui sâ şuţă titlul şi pi armâneaşte, şi cartea are tora canda dublu titlu Jurnal interior şi prighios Zboară nghrâpsite.Autorulu si mindui sâ bagâ titlul ţi lu avea bâgată pap-su a lui la un jurnal, tru care ngh’râpsea pi dzâle aţea ţi minduia că lipseaşte sâ arămână piste chiro. Ama, jurnalul aţel si chiru, şi tora Gh’iorgh’e Vrana si mindui la unâ turlie di continuare ică ma ghhine dzâs la unâ susbstituţie, tra s-lu aducă aşi aminte pi pap-su a lui. Di aţea aform’ie, cartea pară sâ aibă doi autori, George Vrana, şi prighios, Gh’eorgh’e Vrana, a cure, ma nghios lâ si atribuie câte un titlu, Jurnal interior, şi prighios titlu Zboară nghrâpsite, dupas jurnalul dus chirut a pap-sui a lu George, Gh’eorgh’e Vrana.

Hristu Steriu, 24.02.2017, 22:02

Siptâmâna ţi tricu, vineri 17 şcurtu – lansarea a cartil’ei a lu Gh’eorgh’e Vrana, tradusă tora din română, în engleză. Lansarea si feaţe la “Grand Hotel Continental” di Bucureshti (sala “Grigorescu”, paturlu patomat). Cartea easte tru limba română, cu titlul Juranal interior. Tora Gh’eorgh’e si mindui sâ şuţă titlul şi pi armâneaşte, şi cartea are tora canda dublu titlu Jurnal interior şi prighios Zboară nghrâpsite.Autorulu si mindui sâ bagâ titlul ţi lu avea bâgată pap-su a lui la un jurnal, tru care ngh’râpsea pi dzâle aţea ţi minduia că lipseaşte sâ arămână piste chiro. Ama, jurnalul aţel si chiru, şi tora Gh’iorgh’e Vrana si mindui la unâ turlie di continuare ică ma ghhine dzâs la unâ susbstituţie, tra s-lu aducă aşi aminte pi pap-su a lui. Di aţea aform’ie, cartea pară sâ aibă doi autori, George Vrana, şi prighios, Gh’eorgh’e Vrana, a cure, ma nghios lâ si atribuie câte un titlu, Jurnal interior, şi prighios titlu Zboară nghrâpsite, dupas jurnalul dus chirut a pap-sui a lu George, Gh’eorgh’e Vrana.

Feaţe prezentarea a cartil’ei Alexandru Gica, ţi-l’i deade diapoia zborulu a li Antonia Enache, traucătoarea în limba engleză a cartil’ei. Zburâ George Vrana şi exigh’isi aform’iile trâ carea adră aestâ editie bilingvă şi feaţe unâ paralelâ cu poezia a poetului potughez Fernando Pessoa; George spuse şi grafica a cartil’ei, pi care u adră Ecaterina Vrana, sora lui, ţi dzâse că si hârsi că putu s-hibă şi ea deadun tru unâ cartea a frati-sui.

Copertile suntu ca unâ câpache care easte dzuua ca unâ câpache lum’inoasă, şi alantâ unâ câpache ntunicoasă, ca noaptea. Pi coperta diurnă si veade amarea şi ca un v’is disupra a apilor n’irle unâ siluetă diafană, di mul’iare, mizi schiţată a curi-l’i duchim maşi caplu dispura a unor alte ape, canda aeriane tru care si veade trupulu ca di sirenâ di-tru mitologhia marinărească, a nafţâlor. Easte ca ună ilustrare a protului di aţeale daule titluri di-tru carte, aţel dzâs “Argonaut pe marea interioară”. Easte de faptu, grafica, unâ lucrarea a li Ecaterina Vrana, lucrare cu numa Autoportret. Mireasa albă, Nveasta ţea naua albă. (ică, Albastrul din vis). Alantă câpache, pri iu si dişcl’ide varianta în limba engleză, easte ca un nalbastru ncl’is, easte ca unâ cârave care treaţe şi pri-tru dzâle cu soare, şi pri-tru nopţâ di furtună, tru care nu si veade ţiva.

Zburâ trâ simasia a creaţilei literară a lu George Vrana, Adrian Majuru, istoric, coordonatorulu a Colecţil’ei Biblioteca Fantastică, tru care easte apărută cartea..

Unâ amplă, multu amplă dizvârteare a exegezâl’ei a cartil’ei, în limba engleză, u feaţe Constantinos Themelis, armân vinit di Atena.

Themelis feaţe unâ paralelâ cu scriitoril’i şi filozofil’i dit Gârţie.

Constantin a lu Temeli, care easte actor, recită în şi poeme di alu Kavafis, citat în cartea lu George Vrana, şi recită pi arâmâneaşte tut din Kavafis şi poeme în traduţirea a lu Spiru Fuchi. Constantin a lu Temeli, un actor complet, cântă şi dauă cântiţi dit Pindu, pi armâneaşte, cu care cuceri publiculu.

Mai recită şi George Vrana di-tru poemile a lui tru română pricum şi pri armâneaşte. Antonia Enache, traducătoarea a cartil’ei, diavasi ndauă cumăţ di-tru traduţirea pi care u feaţe, dit carte.

Toma Enache, tut actor, citi şi el cumăţ aleapte în limba româna, di-tru Jurnal interior. Toma Enache zburâ di condiţia a creatorului armân, care nu para suntu pricunusctuţ di isnafea a lor.

Eara vinită multă lume. personalităţ, di fară armâneascâ, parlamentarulu Costică Canacheu, Emil Hagi, preşedintile a suţâtâl’ei di Câmpulung cu numâ după tatâ0-su a lui “Nicu Hagi”, Stelian Toza, Puiu Bajdechi. Maria Bedivan, autoarea a cartil’ei cu v’inearea a arămăn’ilor di Veria aoa, în România.. Un oaspe distinsu eara acdemicianul pictor Sorin Dumitrescu, cu nicuchirâ-sa, care fu încântat di evenimentu şi di cartea a lu Geroge. Aduţim aminte că Ecaterina Vrana easte unâ pictâtoare multu apreciata tru lumea artilor plastiţe, arada di măril’i pictori a lumil’ei.

* * * * * *

Pi site-ul Armânamea trâ Europa, Kira Manţu lu aduţe aminte pi Vasile Barba (1918-2007), artiol ţi si bitiseaşte cu zboarâle di pi murmintul a profesorlui doctor Vasile Barba, adică zoarâle eiaf “Armânlu nu cheaere”.

Tru nchisită Kira Manţu aduţe aminte zboarâle pi care li nghrâpsea tru anulu cându Vasile Barba fâţea 85 di an’I di bană, tru 2003, cu patru an’I ninte s-moară:

“La tuti populili ari oaminji cari mira-lj dhurusi cu putearea s-facâ isturii trâ fara a loru.

Vasili Barba easti armânlu cari, tu-aestâ ditu soni sihati a armânamiljei, ahurhi unâ noauâ isturii: turnarea câtâ dealihea identitati armâneascâ …

Cara va s-armânemu tu banâ, profesorlu Vasili Barba va s-hibâ hâbârsitu shi tinjisitu ca atselu cari ahurhi aestu ditu soni protsesu di dishtiptari etnicâ shi culturalâ a Armânjiloru.”

Tut atumea poetulu şi cântâtorulu Gica Godi scria un articol, adică fâţea un portret cu numa: “Un armân cu steauâ.”

“Boatsea a lui caldâ, daima idyea/egalâ, adutsea aminti di oaminji ditu kirolu vecljiu cu dhoara a pirmithuseariljei. Boatsea lj-anvishtea moabetea cu unâ shkepi ahoryea, spetsialâ. Eara dealihea unâ harauâ s-lj-ascultsâ zboarâli arâdhâpsiti cu mari ifculii, nicâftati sh-nimintiti cu zboarâ ditu alti limbi, cumu nâ pati multsâ di noi. Pânâ shi apelativlu “oaspe”, cari lu ufilisea cându anyrâpsea vârâ carti, apelativu di tinjii tsi aproapi lu-aveamu agârshitâ, eara sh-aestu unu semnu di omu pripsitu/manieratu, unâ urneki ti noi tuts, maxusu cându nâ fuvirsimu unu alantu…”

Aeste fură zboarâle a lu Gică Godi. Şi putem s-ad`vdzem noi că Vasile Barba avu ideea tra sa-l moal’e tonulu sertu di-tru poezia a lu Belmace, Pârinteasca Dimândare, şi s-lu facă ma uidisit trâ apelativulu “oaspe”, fârâ câtiguriseri, şi tru loculu a lor maşi cu zboară bune, ca unâ simfonie armânească. Un ahtare spirit european si uidiseaşte ghine cu numa a site-ului pi care scrise Kira Manţu aestu articol di comemorare, site-ul Armânama trâ Europa. Tru aestu spirit putem s-u spunim Dimndarea Pârintesacă tru un stran’iu cama European, şi nu aţel vecl’iul, sertu şi canda maşi local balcanic. “Bunâ praxea pârintescă”: Pârinteasca praxe ş-vreare Nâ înveaţă cu dor mare. Treacă bună s-aibă n-casă, Ţel’i ţi grailu-nă nu ş-lasă. Sus din ţer şi din murminţâ praxe da a nonşti pârinţâ. Care ş-ţâne limba lui S-aibă doara domnului. Di fumel’i curun’i tut s-başe Nat în leagăn tut si nfaşe. Evlogh’ia s-l’i-aumbreadză, care grai şi mbârţâteadză. Ca armân’i cu dor şi vreare C-arămănulu nu cheare.”