Agenda armaneasca 2016.12.27

Avem la redacţie dauă numire a revistâl’ei “Fraţia” pi care u scoate Suţata Aromân’il’I dit Albania, fondată tru anulu 1991. Tru numirulu di pi trei meşi, aţel’I di primuveară, april, mai, cirişar. Evenimentul di primă pagină easte Dzuua Naţională a Armân’ilor, pi armâneăste şki în limba albaneză, trâ dzuua di 23 mai, aumţea cându tru anulu 1905, la presiunea a statului rom`n şi cu agiutorlu a mărlor puteri europeane, sultanulu Abdul Hamid di atumţea (doilu) deade un decret imoperial (irade) trâ libertatea a nmdrepturiolor a arămăn’ilor, ca milete creştină tru imperiul ottoman. Decretulu avu puteare pânâ tru 1913, cndu fură adrate alte state pi locuolu a imperiului ortoman. Evenimentul fu sărbătorit di suţata culturală “Aromn’il’I din Albania”, din capitala Tirana, în conlucrare cu fundaţi “Nicolae Iorga”, după numa a marilui istoric roman (1871-1940), di-tru câsâbălu Saranda. La evenimentu sburârâ prezentul Koci Ianko ţi, citat, “accentuă contributu a statului roman ta s-u sămnă iradeaua”, domnul Ilija Gjoka şi domnul Pano Bakali. Un altu articol, în limba română are numa “Fărşeroţii”, articol mare, documentat, şi altu, în limba albaneză, tru care easte prezentat scriitorulu Ligor Thano. Articolile suntu susţânute cu un mare numir di fotografii. Cartea a lu Ligor Thano, tradusă şi pi armâneăste, “Boaţe ţi strigă”, fu prezentată cu arastea a Dzuuâl’ei naţională a aromân’ilor, dzuua a iradeauâl’ei di-tru 23 mai 1905.

Hristu Steriu, 30.12.2016, 20:54

Avem la redacţie dauă numire a revistâl’ei “Fraţia” pi care u scoate Suţata Aromân’il’I dit Albania, fondată tru anulu 1991. Tru numirulu di pi trei meşi, aţel’I di primuveară, april, mai, cirişar. Evenimentul di primă pagină easte Dzuua Naţională a Armân’ilor, pi armâneăste şki în limba albaneză, trâ dzuua di 23 mai, aumţea cându tru anulu 1905, la presiunea a statului rom`n şi cu agiutorlu a mărlor puteri europeane, sultanulu Abdul Hamid di atumţea (doilu) deade un decret imoperial (irade) trâ libertatea a nmdrepturiolor a arămăn’ilor, ca milete creştină tru imperiul ottoman. Decretulu avu puteare pânâ tru 1913, cndu fură adrate alte state pi locuolu a imperiului ortoman. Evenimentul fu sărbătorit di suţata culturală “Aromn’il’I din Albania”, din capitala Tirana, în conlucrare cu fundaţi “Nicolae Iorga”, după numa a marilui istoric roman (1871-1940), di-tru câsâbălu Saranda. La evenimentu sburârâ prezentul Koci Ianko ţi, citat, “accentuă contributu a statului roman ta s-u sămnă iradeaua”, domnul Ilija Gjoka şi domnul Pano Bakali. Un altu articol, în limba română are numa “Fărşeroţii”, articol mare, documentat, şi altu, în limba albaneză, tru care easte prezentat scriitorulu Ligor Thano. Articolile suntu susţânute cu un mare numir di fotografii. Cartea a lu Ligor Thano, tradusă şi pi armâneăste, “Boaţe ţi strigă”, fu prezentată cu arastea a Dzuuâl’ei naţională a aromân’ilor, dzuua a iradeauâl’ei di-tru 23 mai 1905.

Di la lilicile albe di mer a mesului mai s-treaţim tora la lilicile albe tut ca di mer, neaua a mesului gh’inar, cându la 15 gh’inar si faţe di ndoi an’i sârbâtoarea a culturâl’ei română, ca tim’ie normală pri-tru şi la dzuua di naştire a poetului naţional român Mihai Eminescu (1850-1889). Unâ altâ sârbâtoare a mesului gh’inar fu m’ica unire di la 24, a principatilor române, Mopldova şi Ţara Românească, sum domnitorulu Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), aţel tru chirolu a cure ca domnitor si dişcl’ise ca unâ unire culturalâ şi cu arâmn’il’i fraţ di la sud di Dunare, înviţâmintul cu şcol’iuri româneşti care furâ tru aţel’i vârâ 50 di an’i şi cama trâ ţânirea a limbâl’ei, cum si faţe Dimândarea Pârinteascâ tru poezia a lu Constantin Belemace.

2 di şcurtu — muri la 88 di an’i George Beza, aţel cunuscut tru cânticulu “Beza inima di her, duse ndreopt la minister”, iu avu unâ tentative trâ asasinarea a coordonatorului trâ colonizarea a Cadrilaterului, unâ manipulare ţi aduse pi arămăn’i tru dizgraţie.

11 şcurtu liturghie pi armâneaşte la bâsearica Sâmţâl’i Amiradz Constantin şi Elena di Constanţa, după cum nâ informa atumţea, ama şi cathe siptâmânâ viceprezidentul a Suţatâl’ei Agh’iulu Andonie di Iezeru, domnul Nicu Caramihale.

13 şcurtu Dzuua mondială a Radiioului, aleaptâ tru anulu 2011.

19 şcurtu — la SCA fură oaspiţ cercetătorulu Tede Kahl şi cu nicuchira a lui jurnalista Marilena Bara. Cântiţile care eara prezentate şi commentate di Tede Kahl, eara exemplificate cu cântarea di Florentina Costea. A, trâ mare muşuteaţă tuţ participânţâl’i viniţ la aestâ adunare cu oaspiţâl’i di Austria, Tede şi cu Marilena, cânta şi el’i deadun cu Florentina.

Pi 26 februarie, oaspiţ la SCA, cunoscuta cântâtoare Corina Elena Badea (“Elena di vreare”) shi Gogu Vanghele.

Gogu Vanghele adră un lucru multu bunu tu chirolu a “Cenaclului Flacăra”. Featsi cunuscut cânticlu armânescu tu tută România. Atselj tsi bânară atsel chiro thimisescu sigura canticlu ”Sâ-nj mi duc la ea”., sâ-m’i mi duc la vruta mea…

Cu ună dzuuâ ma ninte, ama nu Bucureşti — ţi Constanţa, pi 25 februarie: – fu lansat proiectul “Cu tenda”, cumândusit di artistul plastic Lila Pasima, di la Muezeulu a Huriatului Român di Bucureşti, sum numa “Atelier ti discuseari a lumilor — prota curdiseari Cu Tenda”, proiectu – cum nâ uinformeadză Georgiana Vlahbei andrupâtŭ di proyramlu Evropa Creativâ ali Uniuni Evropeanâ.

CU TENDA” ari tu scupo s-caftâ şi s-ascoatâ tu migdani clirunumia imaterialâ a isnăhilorŭ di-tŭ Balcanŭ ş-di-tŭ Italía di Ńeadâduuâ. Patru ańi arada (2015-2019).

4 marţu, după cum nâ informa Sterică Fudulea fu ndreaptă unâ liturghie pi armâneaşte tru câsâbălu Tulcea.

5 marţu fu prezentat tru America, la Suţata Fârşerotul cum nâ informa Dini Trandu di Bridgeport, Connetcicut, filmul a lu Toma Enache “Nu hiu faimos, ama hiu armân”

8 marţu — 25 di an’i, ca 25 di lilice di primuveară di cându si fac emisiun’i pi armâneaşte la Radioulu Machidunescu di Scopia.

19 marţu, Atena, trâ Dzuua Internaţională a Poeziil’ei (di pi 21 marţu, di-tru 1999), pi 19 marţu fu ndreaptă, di Suţata a RRămăn’ilor-Armân’i, di Atina, ghjilimele, “unâ tim’iseare trâ poezia modernâ armâneascâ”. Andamusea fu ndreaptă pi gârţeaşte, ama şi pi armâneaşte. Fu spus şi un program di cântiţe armâneşti cu: Christos Dzidzimikas, Sirma Guci şi Constantin al Themeli.

Si diavasiră, pi armâneaşte şi gârţeaşte, poezii di la 11 di poeţ armân’i di azâ cari bâneadzâ asprândiţ tru tutâ lumea…

Spiru Fuchi, Tirana, Arbinishii

Mihali Prefti, Τοronto, Kanada

Kira Iorgoveanu-Mantsu, Frankfurt, Ghirmânia

Yioryi al Exarhu, Thessaloniki, Elada

Yioryi Vrana, Bucureshti, România

Gica Codi, New York, USA

Sirma Guci, Athina, Elada

Toma Enache, Bucureshti, România

Vangiu Dzega, Torino, Italia

Sorin Anagnoste, Bucureshti, România

Dhimitri Fuchi, Athina, Elada

21 marţu: La Accademia di Romania, di Roma, fu dedicata pi 21 marţu ună seară a li poezie, iu si adunară poeţ di-tru dzaţe ţări europeane trâ Dzuua Internaţională…

23 marţu — 25 di an’i di emisiun’i pi armâneaşte la RRI.

Spunim aoa urarea pitricută di cânmtâtoarea Srima Granzulea:

Tu 25 di anji tsi umplu Red Armaneasca di la RRI, la oru a tutuloru atsiloru tsi lucrara-sh lucreadza tu radactsii, anji multsa-sh cu amintaticu di aua-sh ninti!

Ambaru sva hiba lucurlu ,duruts lucratori di la Red Armaneasca !

Ghineatsa-sh sanatati s-avets !

Cu idghea vreari,

Sirma Granzulea

**********************

26 marţu — ediţia 19 a premiilor “Bana Armânească” — Omlu a Anlui, di tru câsâbălu Mihail Kogălniceanu, premii ţi li da Fundaţia Bana Armânească a domnului Dumitru Piceava, editor la revista Bana Armânească.

Tut 26 marţu Bucureşti, ediţia X – spectacolulu Primuveara Armân’ilor. Si giucă şi muşata piesă di teatru “Steale di Frăşari”

31 marţu, Flori Costea, cunoscuta cântâtoare di la Via Blacanika, nâ informa că işi, scos tru arada a proiectului “Anveaţa armâneaşte”, îndreptu di suţata Fara Armâneascâ un pachet di 20 CD, un lucru di dauâ ori câte dzaţe, cum dzâţe ea, audiobookuri grupate tru şase tomuri.

1 apriir sărbăturirea a fondaril’ei, di la 1866 a li instituţie cu numa “Societatea Culturala Română”, agiumtă Academia Română, tru care doi membri fură atumţea şi doi armân’i, Ioan D. Caragiani şi Dimitrie Cozacovici, aţel care eara şi prezidentul a Comitetului Macedo-Român, di la anulu 1860.

7 apriir, tricu tru eta alantă profesorulu Tiberius Cunia (1926-2016), fondatorulu a editurâl’ei Cartea Aromănă, pi a cure timel’iu fu număsit şi Coresi Aromân, după tipografulu roman diaconulu di-tru Shcheii Braoşovului, di la introduţirea tiparului tru Ţările Române. Tiberiu Cunia eara faptu la 10 gh’inar 1926, la Edessa, tru Machidunie, Gârţie.