Agenda armaneasca 2016.04.26

Evenimentul a siptâmânâl’ei tru lumea radio easte unâ ca apunte herţiană di-tru apirita a Europâl’ei pânâ tru apirita a continentului Asiatic. Festivalul di azâ ţi si ţânu la Beijing, tru China, cu numa Festivalulu di Muzică al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, easte agiumtu la a patra ediţie. Evenimentul easte sinonimulu asiatic a festivalului di la televiziune Eurovision, ama si adreseadză maşi a posturilor di radio di-tru aţea zonă. Pe schena a festivalului alinăă ca invitat special, Analia Selis, ţi lu reprezentă postul Radio România.

Hristu Steriu, 23.05.2016, 21:47

Evenimentul a siptâmânâl’ei tru lumea radio easte unâ ca apunte herţiană di-tru apirita a Europâl’ei pânâ tru apirita a continentului Asiatic. Festivalul di azâ ţi si ţânu la Beijing, tru China, cu numa Festivalulu di Muzică al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, easte agiumtu la a patra ediţie. Evenimentul easte sinonimulu asiatic a festivalului di la televiziune Eurovision, ama si adreseadză maşi a posturilor di radio di-tru aţea zonă. Pe schena a festivalului alinăă ca invitat special, Analia Selis, ţi lu reprezentă postul Radio România.

După cum nâ informeadzâ şi colegulu a nostru, di la RRI, Valentin Ţigău,

Festivalul marchează bitisita a lucrărilor Conferinţei Radio Asia 2016, organizată di Uniunea a Radiodifuzorilor di-tru reghiunea Asia-Pacific. In marja a Festivalului, si feaţe şi Conferinţa Media 2020, organizată di Radio România şi Radio China Naţional. Zburâtoril’i umcundil’iară necesitatea trâ sâ si menţână relevanţa a radioului tru v’initor, pri-tru adaptarea a conţânutului. Un exemplu mutrinda unâ abordare nitradiţională a utilizaril’ei a radioului trâ promovare cultura fu adus di Preşedintile-Director Gheneral a Radio România, Ovidiu Miculescu. El zburâ în detaliu dispre Pânâgh’irulu di Carte Gaudeamus, unâ iniţiativă a Radio România si sumcundil’e că educaţia, cultura şi radioulu public nu înseamnă niapărat şi chireare financiară.

************************

Aoaltari-dz, dumnicâ, 24 apriir, un evenimentu cultural di Bucureşti si leagâ di cartea a lu Nicolas Trifon, ţi tora bâneadzâ Paris. Eastea autorlu a cartil’ei di-tru 2005, işitâ Paris, “Les Aroumains, un peuple qui s-en va”, “Arămăn’il’i, un popul care s-duţe”. Titlul eara bâgat după unâ observaţie a lu Tache Papahagi, ca ma sâ si ducâ lucârile cum si videa că si duc, fârâ agiutor tra sâ-şi ţânâ identitatea, aramăn’il’I va s-chearâ ca popul. Nicolas Trifon eara di pâreaea a lu Tache Papahagi, tru 2005. Tru naua a lui carte, lansată anulu aestu, Nicolas Trifon si spune ma optimistu, di cara vidzu că agiutorulu dat di statulu roman avu nâheamâ hâire. Di la unâ observaţie, scoasâ din contextual tru care u spune Ion Caramitru tru unâ polemicâ, omulu di culturâ Ion Caramitru, preşedintile a Suţatâl’ei di culturâ macedo-română, suţatâ care da agiutor trâ cultura armâneascâ, Niclolas Trifon minduiaşte că “v’inearea a arămăn’ilor tru patria-mumă”, cându furâ colonizaţ tru Cadrilater, în continuarea a pacil’ei di la Bucureşti, di-tru 1913, fu unâ xanaamintare a miletil’ei armâneascâ. Naua a lui carte are numa “Iu easte Aromânia?” şi minduiasţe că ţara aestâ easte pritut iu are armân’i. Zburârâ isper carte autorulu Nicolas Trifon, Alexandru Gica, a cure carte va s-hibâ prezentatâ siptâmâna ţi v’ine, cu titlu englezescu, ţi pi armneaşte si dzâţe “Armân’il’I, oamin’I şi fapte”. Moderatorulu a dezbaterilor di la Restaurantulu “la Machedoni”, iu si feaţe lansarea, fu cunuscutulu autor armân Enache Tuşa.

********************************

Un nău evenimentu tru lumea culturalâ armâneascâ easte şi filmulu documentar a lu Toma Enache “Armânii – di la faimoshlji Manakia pân di… Nu hiu faimos”, si hârâseaşte di un comentariu a li Kira Manţu, di la giumitatea a mesului, di pi 15 apriir.

Kira Manţu bagâ tru arhiusita di comentariu zboarâle cu carea arhjiuseaşte protulu filmu a lu Toma Enache, pi armâneaşte, filmul “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, tamam zboarâle:

Fudzeamu câtâ Americâ, unu ficioru di la hoarâ, cu trastulu mplinu di yisi shi-nj tritsea pritu minti soi-soi di lucri ti ciudii, tra s-nj-ascapu Fara di la kireari.”

[…]

Putem s-achicâsim câţe titlul a filmului easte ca un agioc di zboarâ, “faimos” şi “armân”, di aform’ia că tinirulu reghizor si minduia cându si duse tru America tra sâ agiung la Hollywood, tru Ţara a Filmuui şi sâ aibâ şi el unâ steauâ pi Aleea a Celebrităţilor, a cineaştilor faimoşi, “Hollywood Walk of fame”, Calea di vârun kilometru şi ţiva, cu steale ţi poartâ numa a oamin’ilor cu aname.

Kira Manţu observâ că:

Documentarlu s-dizvârteashti pi 3 planuri shi va li zburâmu pi-aradhâ :

1. bana, activitatea, arâzga a fratsloru Manakia

2. isturia a protlui filmu tu limba armâneascâ “Nu hiu faimos, ama hiu armânu”

3. shcurtâ isturii a popului shi a limbâljei armâneascâ.

Cata cumu tu filmu, documentarlu ahurheashti tutu cu unu mesagiu, spusu la mardzinâ di amari:

“Doamne,/ Shi mini vreamu s-disicu amarea andaulea/ S-treacă armanjilji a melji ditu unâ parti tu alantâ/ Ama vâr nu n-ashteaptâ di vârnâ ditu părtsâ…/ Shi ditu tuti părțsâli ni avinară./ Câ tse nu nâ tâxishi sh a nauâ vârnu locu iu s-curâ laptili shi njiarea?/ Câ nâ dâdeshi harea ta s-curâ laptili shi njiarea tu iutsido locu iu bânămu!”

1.Documentarlu easti unu omagiu, unâ tinjiseari a fratsloru Milton shi Ianaki Manakia cari “scoasirâ tu padi spiritlu armânescu.”

Cadurli a loru — ghilimele pi zboarle di-ttru filmu – “tâsh canda zburăscu ti isturia a armânjiloru.”

[…]

Toma Enache fatsi unâ ligaturâ, canda mayicâ — dzâţe Kira Manţu – , anamisa di armânamea di la 1905, ditu cadurli shi filmărli a fratsloru Manakia shi armânamea di adzâ, asprânditâ tu tuti craturli a Balcanlui, dupu ampârtsarea ali Makidunii, la 1913.

[…]

Cadurli, cumătsli di filmili a fratsloru Manakia suntu atsea ma lunjinoasa isturii a armânamiljei tu ahurhita di etâ 20.

Tsi musheatu dzâtsi Toma Enache: “Maca protili imagini tu minari adrati di fratslji Manakia vra s-avea shi sunitu(boatsi), atumtsea va s-avdza shi muzica armâneascâ pi cari giuca corlu…”

Di la cadurli shi filmili a fratsloru Manakia pânâ la “Nu hiu faimos, ama hiu armânu” tricu unâ etâ! Cari pistipsea câ tu ahurhita di etâ 21 limba armâneascâ va s-hibâ avdzâtâ tu unu filmu […]

2.Pi cânticlu “Loaiu cârliglu more sh-cu tâmbarea/Feciu-nsusu, nsusu ânj feciu cârarea” (cântatu ahântu musheatu di MARA!), Toma Enache nâ priimnâ tu tutu Balcanlu shi tu lumi, cu furnjia câ fu spusu filmulu “Nu hiu faimos, ama hiu armân”: Bucureshti, Custantsa, Skopje, Crushuva, Bituli, Ohrid, Curceauâ, Tirana, Pogradets, Divjaka, Muscopuli, Vlora, Andon Poci, Selenitsa, Fier, Durres, Paris, Viena, Amerikii , Sardinia (festivalu di filmi tu limbi minoritari) etc.

[….]

Kira Manţu alavdâ, pi bunâ ndriptate valoarea a filmului ţi easte protulu tru care sâ zburaşte integral pi armâneaşte. Ea da tru ghilimele unâ replica din filmu, ţi reghizorulu u lo ca urminia autorizatâ a li Matilda Caragiu Marioţeanu, ama şi duchearea ţi u au tuţ armân’l’i care şi zburăscu limba:

“Limba easti atsea tsi nâ tsâni tu banâ” — dzâtsi Toni Caramushat, tu filmu. Easti atselu ma vârtoslu mesagiu cari nâ lu pitreatsi Toma Enache tu filmu shi tu documentaru!

LIMBA shi DUKEAREA suntu thimeljilu a ascâpariljei ca mileti!

3. Maca filmulu easti “Documentaru”, nu putea s-nu facâ Toma Enache shi unâ shcurtâ isturii a armânjiloru shi a limbâljei a loru. U fatsi tu frazi shcurti, cu caduri mplini di noimâ…

Documentarlu s-bitiseashti cu unu altu mesagiu tsi nâ lu spuni T.Enache la-ntribarea cari sh-u bagâ. Cumu veadi elu yinitorlu a armânjiloru?

Replica din filmu, pi care u citeadzâ Kira Manţu, easte ca unâ pendulare anamisa di ideal şi realitate, ca unâ transhumanţâ cu oili a arămăn’ilor, di la documentar la filmul di ficţiune. “Cum veade el v’initorulu a arămăn’ilor “ ?:

“Mashi tu unâ ripublicâ virtualâ, iu tutâ armânamea s-bâneadzâ deadunu cu vreari shi akicâseari, fârâ sinuri…”