Agenda armaneasca 2016.04.19

Arhiusim cu unâ performanţă românească di-tru alpinismu amintatâ cu unâ traghedie, aoa şo 20 an’i. Fu cucerit cipitulu himalaian Nanga Parbat, di priste 8 m’il’e (8125) di metri analtu, un di aţeale ma grealile cipite. Razvan Petcu, iniţiatorulu şi leader-ulu a ţil’ei expediţie româneascâ di-tru 1996, eara nsurat cu unâ armânâ, di al Cârniciu. Lu pâtidzarâ tut cu aţea unmâ Răzvan Petcu şi pi hil’lu a lor, Răzvan Petcu. Tinirulu di 20 an’i Răzvan Petcu şi cu mama-sa Maria Carniciu furâ oapiţ la Suţata Culturalâ armneacâ di Bucureşti, vininri 15 apriir. Cu un articol di pi internet aduţim aminte aţea traghedie, ama şi performanţa di anulu alantu, 1997.

Hristu Steriu, 23.05.2016, 21:30

Arhiusim cu unâ performanţă românească di-tru alpinismu amintatâ cu unâ traghedie, aoa şo 20 an’i. Fu cucerit cipitulu himalaian Nanga Parbat, di priste 8 m’il’e (8125) di metri analtu, un di aţeale ma grealile cipite. Razvan Petcu, iniţiatorulu şi leader-ulu a ţil’ei expediţie româneascâ di-tru 1996, eara nsurat cu unâ armânâ, di al Cârniciu. Lu pâtidzarâ tut cu aţea unmâ Răzvan Petcu şi pi hil’lu a lor, Răzvan Petcu. Tinirulu di 20 an’i Răzvan Petcu şi cu mama-sa Maria Carniciu furâ oapiţ la Suţata Culturalâ armneacâ di Bucureşti, vininri 15 apriir. Cu un articol di pi internet aduţim aminte aţea traghedie, ama şi performanţa di anulu alantu, 1997.

Tru 1996 si feaţe unâ expediţie româneasca pi Nanga Parbat (cu numa Diamir Face), compusa din Razvan Petcu –iniţiator şi leader, Gabi Stana, Bogdan Pintilie, Mihai Cioroianu (Galiani) şi Marius Gane. După perioada di aclimatizare vine un interval cu chiro multu bun, 7 dzâle sirine, tru care patru di aţel’i ţinţe membri (ma puţân Razvan) agiumsirâ la unâ altitudine di vârâ 8000 m, când chirolu si alâxi diunâoară şi fu ananghe să dipună. Urmară 8 dzâle cu vintu, ninsori, negure etc. După 2-3 dzâle di aştiptare tru ultima tăbure (7400m) arhiusiră să dipună, câte un. Ultimil’i doi care dipusiră, Razvan Petcu şi Gabi Stana fură acâţaţ di ună avalanşă, azvurnuire di neauă, şi nu si mata turnară…

Anulu lantu, tru 1997, Galiani reuşi să alină cipitulu, pi tut aţeauăşi rută, cu ună expediţie internaţionala. Easte singurulu român ţi reuşi aţist lucru, până tora.

**************************************

Tru işita mesului marţu, cunoscuta cântâtoară di la formaţia Via Balkanica, Florentina Costea, nâ informa trâ un success, a cure sâ-l’I dzţim tut cu expresia a l’ei “di dauă ori dzaţe”., un pachet di 20 audiobook-uri (20 CD) di la proiectul “Anveaţă armneaşte”. Flori Costi, nâ spunea pi 31 marţu, că aeste audiobook-uri suntu arâdâpsiti tru şase tomuri. Va lâ u spunim şi noi numa aoaţe:

– I: Mathimati

– II: Pirmithi di zamani

– III: Pirmithi adusi Armaneashti

– IV: Poemati (aspusi di poetslji tsi li anyrapsira)

– V: Cantitsi pi limba di dada (cantitsi di zamani, cantitsi nali, cantitsi ti ficiurits)

– VI: Theatru, paravulii, isturii ti shicai

Flori costae faţe comentariul că: “Tuti aesti s-adrara cu mari miraki sh-vreari, cu copus, ama sh-cu ncaneari cati vara oara:)”

Aduţim aminte că proiectul “Anveaţă armâneaşte”, agiumtu aproapea di bitisită, easte organizat di filiala Bucureşti, a Suţatâl’ei Comunitatea armânească dit România şi easte cumândusit di Elena Saricu-Todică. Proiectul si hârâseaşte di agiutor cu pâradz, după cum spune Flori Costea “pritu “EEA grants” (Norvegia, Islanda shi Liechtenstein). Sutsata a catalanjloru ditu Islanda easti partenera tu proiectu”.

******************

La giumitatea a mesului care him, pi 15 apriir, easte dzua di naştire a li tenismenâ, campionanâ europeanâ la temis di measă Eliza Samara di Constanţa. Cu aestâ aform’ie, nâ informeadzâ Nicu Caramihale, fu câlisitâ la intrata a mesului pi 5 apriir, la Şcola ghimnazială nr. 12 B.P. Haşdeu”, din Constanţa, iu si fac cursuri di culturâ armânească, în cadrul a opţionalului Cultură şi tradiţii aromâne“, desfăşurat în cadrul a instituţil’ei di înviţămintu. Informaţia nâ u deade Nicu Caramihale, care eara dus la acţiune, ama va u spunim pi aţea di pi Internet, care easte cama pi şcurtu, tru articolul di pi 5 apriir simnat di Nadina Rusu şi Marian Bocai:

Gazdă a campioanâl’ei fu profesor tru înviţămintul primar Simona Ţapu, iar la întrivideare fură prezenţâ, din partea a şcolâl’ei, şi prof. dr. Laura Popa (directorulu unităţii de învăţământ), Adrian Bădilă (coordonator trâ proiecte şi programe educative) şi membril’i a catedrâl’ei di educaţie fizică şi sport (Violeta Rădulescu, Viorel Prejbeanu şi Adriana Gheţea).

Participară 25 di elevi, care şidzură di zbor, avură un dialog, cu Eliza şi prezentară un program artistic. Campioana a fost eara vinitâ dedun cu mama-sa, Mariana, şi fu plăcut impresionată di adunarea cu elevil’I armân’i. Eliza şi cu mama-sa si acâţară şi în cor arada di elevi şi di cadre didactiţe.

La final, a li Eliză l’i si cântă La mulţ-ani!“, trâ dzuua l’ei naştere, di pi 15 marţu. Mare campioană simnă şi tru cartea di onoare a şcoalâl’ei, si fotografie cu copiil’i şi lâ deade autografe.

***************************

Goran Puşuticulu nâ informeadzâ ligat di activitatea a Unil’ei trâ Cultura a armân’ilor dit Machidunie, di Scopia, UCAM, preşedinte Dina Cuvata.

Goran Puşuticulu nâ spune că:

Inshi numirlu 58, protlu numir pi trmisetrul I a anlui aestu a revistaljei “Grailu armanescu”, tsi-l scoati Unia ti cultura-a armanjlor dit Machidunii.

Tut el nâ spune, luni, pi 11 apriir si dişcl’ise ca di cathe an Panayirlu internatsional a cartiljei tsi s-tsani dzalili-aesti Scopia, şi ţânu unâ siptâmânâ, pânâ dumânicâ pi 17 apriir. El dzâte:

Aseara bitisi Panayirlu internatsional a cartiljei tsi s-tsanu la Panayirlu di Scopia, R. Machidunia.

Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii tricu ghini shi easti haristusita di intereslu spus di miletea.” Ni9nca di-tru arhiusitâ, Preşedintile UCAM Dina Cuvata deade şi un interviu, alidzem:

Aoaltadz luni — dzâţe Goran -Luni, tu prota dzuua di panayir, interviu a prezidentului Dina Cuvata alji lo tinjisita giurnalista Parshcheva Petrosca di la Redactsia armaneasca la Televizia Machiduneasca.

Simneadză: Cu tinjii, Goran Pushuticlu