Agenda armaneasca 2016.04.12
Un mare armân, pârintile a editurâl’ei “Cartea Aromână”, un Coresi aromân”, activitatea a lui ca aţea a tipografului român dioaconulu Coresi di-tru Shcheii Braoşovului, di la introduţirea tiparului tru Ţările Române, Tiberiu Cunia tricu tru eternitate. Nâ deade aestâ hâbare jiloasâ colaboratorulu a lui di Constanţa di la Editura Cartea Aromână, Dumitru Garofil, hâbarea ţi-‘li vine di la Tache Cunia, hil’ilu a marilui dispărut:
Hristu Steriu, 23.05.2016, 21:04
Un mare armân, pârintile a editurâl’ei “Cartea Aromână”, un Coresi aromân”, activitatea a lui ca aţea a tipografului român dioaconulu Coresi di-tru Shcheii Braoşovului, di la introduţirea tiparului tru Ţările Române, Tiberiu Cunia tricu tru eternitate. Nâ deade aestâ hâbare jiloasâ colaboratorulu a lui di Constanţa di la Editura Cartea Aromână, Dumitru Garofil, hâbarea ţi-‘li vine di la Tache Cunia, hil’ilu a marilui dispărut:
“…tu 7-li di Apriir, 2016, prãndzu oarã, tu Amirichii, Profesorlu Tiberius Constantin CUNIA, fu « ljirtat » di Dumnidzã !…, dupu unã lãngoari multu greauã, tsi u « purtã »un shcurtu, shcurtu chiro…
S-avea amintatã, tu 10-li di Yinar, 1926, Edessa — Macedonia, Elada…
Mesaje di condoleanţe pitricurâ, mulţâ armân’I şi mulţâ cunoscuţ. Noi lâ sunim numa la unâ parte di el’i:
Dina Cuvata, Goran Pushuticlu, Kira Mantsu, Gica Godi, Toma Enache, Jana Mihailova, Sirma Granzulea, Afrodita Totsili, Florantina Costea, Jani Gusho, Andon Hristo, , Ilia Bombay, Gh’iorgh’i Gheoghiev, Toma Kiurkciev, Stere Samara, Krosto Goci, Zica Dzurdzu-Austrarlia, Niko Cardula, Alexandru Gica, Nicu Caramihale, Stelian Toza, Banislav Stefanoschi,
Va sâ spunim şi ndauâ di aesti emailuri di condoleanţe:
Goran Pushuticulu:
N-adusi aza tahina darutlu d-nu Garofil una habari dealihea jiloasa.
Armasim fara d-ul Cunia, fara darutlu lali Tiberiu, ca Dumnidza vru sa-l ljea tu Paradislu-a lui.
Ma armasim tut cu el ninga noi, iu va s-baneadza daima tu-atseali njilji di frandza sh-di grama pi limba armaneasca.
Un di nai ma marlji publitsishtsa tu-armanami, cari ascapa di la chireari dzats di manuscrisi shi featsi canascuts shi fara di moarti ahantsa autori tsi-ngrapsira pi limba armaneasca. Om di entsiclopedii, limbid la minti pana tu oara dit soni, na-l umplea suflitlu di haraua anda lj-li dghivaseam adutserli aminti. Vigljearea, standardizarea-a limbaljei armaneasca, dictsionarlu di explicari a limbaljei di dada, na li alasa ca una dyeata ti gheneratsiili yinitoari.
Oara buna lali Tiberiu,
va s-eshtsa ACLO
cu sotslji-a tai alumtatori,
shi-AOA daima cu noi.
Goran Pushuticlu
Dina Cuvata
O ţi hâbare nibunâ ! […]
Vrutlu Domnu Cunia, cum alji dyatseam io, muri pi 07 diApriir, a dupa calendarlu ortodoxu aseara eara Vanghiliymolu. Aesta scljeama ca Domnul Cunia eara dealihea andreptu! Eara omlual Dumidza! Eara shi sa spusi bun CA PANEA, c um dyatsea aurshljia noshtsa.
Urfanipsi armanamea, armasi fara di marli EDITOR Literatura Armaneasca. Armasira cartsali shi broshurili shi numirli di Rivista shi numaa lui nu va smoara putes. Va sfaca shi nica ma VRUT, SUSCHIRAT di oarfanjlji scriitori shi multu tinjisit shialavdat.
Fui unlu di protslji colaboratori a lui pi planlu ti publicari cartsa. Multi cartsa io alji li batui pi machina shi alji li pitricui. Multi materiali cari anji li cafta el li aflai Bucureshti shi el li publica, niscantili shi armasira nipublicati, ca cartea Pirmifili di malama al Cola Batsaria, teatrul Vatamarea al Shetfan Mihaileanu shi Petru Vulcan … E, armasira ashitsi s li avem ca fimisi shi ca borgi sli bitisim. Ca, ashi easti. Atselji di ninti di noi tsi nu agiumsira sbitiseasca, ti atsea him noi di dupa el. Aestu lucru shi lipseashti sul fac shi, ma smi tsana sanatatea shi val fac …
Luavui di trei ori oaspi la mini cu cati andauua dzali. Multu alji eara strambu ca nafimatlu di Nico Popnicola nu alji didea shi io smi duc la Congreslu di Bituli, dit anlu 1997, ama ti atsea shidyu la mini Scopia dauua dzali ninti di Congreslu shi deapoa dupa Congreslu iara vini la mini shi shidyu nica dauua dyali. El anji publica dauli cartsa Sarmanitsa shi Zghic di moarti. Multu hristo, Domnu Cunia!
Domnul Cunia nu muri, El dusi sarihnipseasca shi iara na yina sadara shi nica ma mari lucri. Atsea va u faca cuatsea tsi, ashi cum dzash mansus, armasili nibitisiti lucri- cartsa di el sli fatsem noi. Armasi nipublicat Dictsionarlu, ama el shfunctsioneadza ca tuts luavem tu mana anda na lipseashti.
Dumidza sul ljearta Domnul Cunia! Salji baneadza taifa shi sluaduca aminti! Va sbaneadza shi Armanjlji shi nu va shiba agarshit!
Cu mari jeali,
Dina Cuvata
Jana Mihailova:
Dit bana aesta fudzi nica un mari alumtator ti cauza armaneasca, d-ul TIBERIU CUNIA! S-lju ljearta Dumidza shi s-lji afla loc tu paradizlu. Fudzi dit aesta bana, ma dupu el alasa mari numir di cartsa publicati di el personal. Greu easti candu om avdi una ahtari habari jiloasa, ma nica ma greu easti candu shi personal va cunushtets cu atsea persoana. A d-nul Cunia, ca mari alumtator eara oaspi shi tu Redactsia armaneasca di la Televizia Machiduneasca, candu na spusi shi multi pirmifi importanti ti istoria armaneasca, ma shi ti bana a lui.
D-nul Tiberiu Cunia nu easti cama cu noi, ma numa a lui avem borgi s-u spunem cu aleapta tinjii, s-na ancljinam di ninti a lucurlui a lui tsi lu ari adrata ti Fara Armaneasca. Nu suntu mash cartsali cari li publica, nu easti mash Dictsionarlu cari na lu deadi tu forma electronica, nu easti mash organizarea a Congreslui ti standardizarea a limbaljei. Ma, d-ul Cunia adra multu ma multu di tuti atseali. Purtaticlu lji eara totna cu tinjii catra cafi un di noi, eara om cari spunea ti a lui bana , cu tsi spusi shi una parti di istoria a Armanjlor. S-alumta ti standardizarea a limbaljei armaneasca shi atsea pana dzua di moartea. Candu ahurhim cu angrapsearea a manualilor ti clasa III, IV, V shi VI, cu harau na agiuta ti vara zboara, ti vara frazi, ti regulili… Numa a lui, a domnului TIBERIUS CUNIA ti totna va s-armana scriata tu istoria armaneasca shi va s-ardapseasca anamisa di nai ma tinjisitili numi di alumtatori ti cauza armaneasca.
DUMIDZA S-LU LJEARTA! S-lji baneadza taifa, cari dealihea ari cu tsi shi cu cari s-mareasca!
Cu anvirin,
Iana Mihailova
Redactsia armaneasca di la Televizia Machidunea
Toma Enache:
Dumidza s lu ljiarta tinisitlu domnul Cunia!
Avum inspiratia ta s lu premiem ninga una oara cu premiul di Excelentsa ti cultura armaneasca aoa shi daua stamani ! Zburai cu el atsea dit soni oara candu lj spushu ti premiu tsi vrem s lu dam dit partea ali redacție armaneasca di la RRI. S-harsi ca na minduim la elu!
Hiu siyura ca ma s hiba vara cali si di aclo domnul Cunia va alumta ti armanami!
Tu numa la tuta redactia armaneasca
Toma Enache
Kira Mantsu:
Hâbari anfârmâcoasâ nâ vini! Durutlu armânu, sotslu cu cari lucrămu shi alâximu muabets kiro di 30 di anji — Tiberiu Cunia — acâtsă Calea Mari!
S-lu ljiartâ Dumnidzâ, s-lu bagâ aradha cu vruta a lui nicukirâ Flurica (amintatâ Varduli) shi ninga sotslu a lui di alumtâ, Vasili Barba!
Tu Yinaru, anlu aestu, lu-aveamu yiurtusitâ Tiberiu Cunia: avea umplutâ 90 di anji!
Atumtsea, lj-aveamu pitricutâ ndaouâ zboarâ… Li pitrecu diznou…
(Simnat: )
KM
Tamam trâ aţea, tra s-nâ si parâ că ninca easte cu noi, aoa, cum şi easte după cum dzse Grona Pushuticulu tru mesajulu a lui di condoleanţe:
Că Toiberu Cunia, marile dispărut şi dus tru lumea alantâ va s-hibâ aclo cu soţâl’I a lui alumtâtori, ama va s-hibâ daim a aoa cu noi, sâ lu spunim emailu a li Kira Manţu di-tru ghinar, di la anivwersarea di 90 di an’I, c`ndu era ninca cu noi aoa domnul Cunia, şi vrem su-l ţ`nim ninca un stic di oară cu aestu mesaj di mare tim’ie (sau: “Cu aleaptâ vreari shi tinjii” formula di itisita ă mesajului) a li Kira Manţu:
KIRA MANTSU — TIBERIU CUNIA 90
“Durute Tiberiu,
mashi cându mutrimu lista pitricutâ di D.Garofil, cu numirlu di cărtsâ tipusiti, cu lucurlu-a tău trâ armânami, tu aeshtsâ ditu soni anji, vârâ treidzăts, ahurhimu s-dukimu ca unâ soie di andirsi!
[…]
Tini armânji tra noi, tuts, unâ PARADIYMÂ!
Portsâ cu tini hărli cari li-avea vâr kiro pâpânjilji shi strâpâpânjilji a noshtsâ. Lucrâtoru nicurmatu, niacumtinatu, cari shtii sâ-shi mutreascâ scupolu, calea trâ cari ankisi.
[…]
Amu tu minti tuti congresili, ahurhinda cu-atselu di Mannheim, sh-deapoaia atseali di Freiburg. Amu tu minti cursurli di limba armâneascâ di Freiburg shi Bonn. Lucrămu deadunu dzâli sh-noptsâ shi noi mutreamu cu tinjii cumu shteai tini s-li badz tuti pi-aradhâ. Nâ ciudusea niheamâ câ minduiai lucri trâ Armânami trâ cari noi, atumtsea multu ma tiniri, nica nu cutidzamu: tipoyrafii, dictsiunari, academii armâneascâ.
Ama tini tsâ tsânushi calea: thimiljiusishi prota shi singura tipoyrafii safi armâneascâ, iu alâncirâ ahânti cărtsâ armâneshtsâ câ, dealihea, s-umplu unâ bibliotecâ. Cumu va s-urdina adzâ agârshitslji a noshtsâ scriitori clasits? Tini lj-aduseshi diznâu tu casili sh-tu suflitli a armânjiloru.
La yiurtusearea alu Iancu Perifan, ti 85 di anj, anyrâpseamu:”Alumta trâ armânami, tru xeani, tu bitisita di etâ yinyits, fu ahurhitâ shi cumândâsitâ di unâ “triimi”: Barba, Cunia, Perifan.
[…]
Ligat di activitatea di tutâ bana a lu Tiberiu Cunia, Kira Manţu dzâţe că”
“Easti unu mari amintaticu ti sutsata sh-ti bana a noastâ.
Tsâ haristusimu trâ aesti musheati lucri tsi li bânămu deadunu tu-aestâ greauâ, ama sh-musheatâ, banâ shi alumtâ trâ Armânami.
S-bânedz nica multsâ anji, tra s-pots s-adavdzâ nica multi la thimeljilu culturalu armânescu!”
Scria Kira Manţu tru gh’inar, la aniversarea di 90 di an’I a lu Tiberiu Cunia.
Shi putem s-dzâţim că tora la triţearea a lui tru eternitate, Tiberiu Cunia bâneadzâ ninca anamisa di noi, tru ininma a noastră.
Duml’iartu-l !
