Agenda armaneasca 2016.03.15

Siptâmâna ţi tricu spusim nişte frâmturi di cartea ţi u scrie George Vrană, cunuscutulu autor a cartil’ei “Jurnal interior”, ninca şi a cartil’ei di poezii “Avigl’itorulu di zboară”, frâmturi pi care li ncl’ină, şi si uidiseaşte aesta ncl’inare cu mesulu care him marţulu cu dzuua a mamilor şi a li mul’eare, a dada-sai a lui şi a maie-sai. Suntu aşi cum spuneam, cu zboarâle a lui:

Hristu Steriu, 17.03.2016, 22:32

Siptâmâna ţi tricu spusim nişte frâmturi di cartea ţi u scrie George Vrană, cunuscutulu autor a cartil’ei “Jurnal interior”, ninca şi a cartil’ei di poezii “Avigl’itorulu di zboară”, frâmturi pi care li ncl’ină, şi si uidiseaşte aesta ncl’inare cu mesulu care him marţulu cu dzuua a mamilor şi a li mul’eare, a dada-sai a lui şi a maie-sai. Suntu aşi cum spuneam, cu zboarâle a lui:

Ndoauâ thimisiri ti Custanţa, ti ficiurami ş-ti hilândrie, ti casa-ńi tu cari acriscui, ti dada-ńi, ti maia ş-ti pirmithili armâneşti

Unâ frâmturâ di romanu

Li-ncľinu aesti thimisiri

ti dada-ńi Maria alu Vrana ş-ti maia-ńi Zuiţa alu Culicea amintatâ Fotu

Mi sculai di-tu somnu la oara dzaţi ş-disu.

…Puľiľi di-amari[2] alghi adarâ dipriunâ voltâ, yinu ş-fugu cu zghicurili a loru dipirati…

Ńi-ari multâ hari si-adaru siryeańi anda stau pri balconi şi-u beau cafeea.

Dipu aproapea easti Bisearica Orthodoxâ Custandin şi Elena. Ţi muşatu si-avdi cumu batu câmbăńiľi a bisearicâľei! Ţi hari aducheamu, anda earamu ńicu, cându mi sculamu tu muzica a câmbăńiloru. Acriscui cu muzica a câmbăńiloru şi cu muzica dipiratâ şi paraxinâ a puľiloru di-amari. Harauâ şi deapiru…

Nu ştiu câ ţe, ńi-u thimisescu, tu-aestâ oarâ, numa a cartiľei, alu Gabriel Garcia Marquez, Cien años de soledad/ Unâ etâ di singuritati[3].

Durutlu ş-tińisitlu Nicu Caramihale cu-nyrăpserli a lui ti dhyeavasea ţi si-adarâ la Bisearica Custandin şi Elena îńi diştiptă unâ nostalyie şi unâ şi-unâ ńi lu thimisii textulu ţi lu-alinai pri grupuri asearânoaptea, textu ţi lu-nyrâpsii s-pari tu anlu 2008.

Îľi ifhâristisescu şi-a tińisitlui Goran Pushuticlu ti mirachea cu cari nyrâpsi ti-aţea ţi si-adrâ ş-ninga si-adarâ la bisearica iu ş-io şi sora-ńi Ecaterina (Caterina) fumu pâtidzaţ.

Pri io, mi ţânu mbraţâ tu-aestâ bisearicâ, nuna Xantha Cucoli ţi-u-avea arâdâţina Târnovo, tu Thessalie, iara Caterina fu ţânutâ mbraţâ di Yula Cucoli, nai ma tirâńipsitlu Armânu tu filichiili comunisti. Aestu omu di dipu arhundichescu, Armânu avdhiľeatu multu nviţatu, deadunu cu nicuchira a lui Lucreţia amintatâ Moga, tu Transilvanie, has’ dada a marilui poetu Lucian Blaga, nâ umplu biblioteca di cărţâ di literaturâ ş-maxusu di poezie. Yula Cucoli îńi bâgă tu mânâ prota oarâ CARTEA ARMÂNEASCÂ ş-cu mirachi îńi zburâ ti CULTURA ARMÂNEASCÂ. Aestu lucru nu va lu-agrâşescu vroarâ putè. Ti io Yula Cucoli fu tu ficiurami di-alithea unu pârinti spiritualu.

……….

Elu eara nunlu a pârinţiloru, ali Caterinâ, ama eara şi nunlu a meu, ţi cara la pâtâgiuni fui ţânutu mbraţâ di Xantha Cucoli. Allithea dadâ alu Yula Cucoli fu Caterina Cucoli ţi muri dipu tinirâ. Ti-aţea, nunlu avu mirachi si-u pâteadzâ sora-ńi Caterina. Caterina vini tu lumi s-yitripseascâ unâ pleagâ ţi nunlu u-avea tu suflitu. Ama, Caterina vini tu lumi si-u yitripseascâ pleaga ţi-u-avemu tuţ tu suflitu, cu arta a ľei lumbrusitâ. Câtu pirifanu va eara nunlu ma s-bâna! …….

U-alâsai Rig Veda, ţi-u-aveamu luatâ tu mânâ, pri measâ şi-nchisii câtrâ cuzinâ. Ńi thimisii diunâoarâ, cumu tahinărli, anda mi sculamu di-tu somnu si-avdza boţ di muľeri di câtrâ cuzinâ. Mi mâyipsea aesti boţ ţi alina ş-dipuna dipriunâ, ritmolu mplinu di banâ a zboarâloru. Ţi mi-arisea si-u-avdu unâ tetâ cumu-ľi grea ali dadâ:

O la, Maricâ………………….!

…….

Tata eara daima fronimu ş-cu arâslu pri budzâ, ţi cara lucra ca unu câni ş-vinea seara acasâ di dipu apustusitu. Ş-cathisearâ vinea ncârcatu cu tuti bunili ş-cu lilici ti Caterina.

Sora-ńi Ecaterina Vrana easti luyuristâ asândzâ nai ma marli pictoru ti bârnili ţi işirâ tu miydani, tu Românie, dupâ anlu 1990. Asândzâ Ecaterina agiumsi si-aibâ mari anami internaţionalâ şi si sta aradha tu mări colecţii deadunu cu Modigliani, Degas, Brâncuşi, Vlamink, Utrillo, Miro, Matisse, etc, etc.

*******************************

Him tru marţu, tru mesulu cându si da marţuri, şi cându si feaţirâ unâ sută şi cama di an’i, cându si lo apofasea tra sâ si gh’iurtuseascâ dzuua a mul’earil’i. Maca mesulu mai eara di niscânţâ an’i ufilisit trâ sârbâtoarea a ţilor ţi lucreadzâ şi în industrie, tra s-hibâ isa cu aţel’i care la 1 mai, fâţea poate ca unâ sârbâtoare agricolâ, Dzuua a Sâmtului Ieremia, aţel care lişor poate s-hiba asociat cu sârbătoarea a dumânicâl’ei, pi timel’lu a cartil’ei cu numa Ieremia di-tru Vecl’ul Testamentu, ama şi cu alante 6 dzâle tru care sâ si lucreadzâ. Alumtra trâ ndrepturle a lucrătorilor tru fabriţ avu ca amintatic sârbâtoarea di pricunoaştire a unora di aeste ndrepturi. Ama lipsea ndrepturi şi trâ mul’eri, sa-aibâ idile ndrepturi cu bârbaţâl’i, la lucru egala şi tut aţel’i pâradz. Şi, dzuua di lucru s-hiba ma m’ică, nu cum vrea di totna patron’il’i; lucratoril’i, şi cu el’i şi mul’erili ţi lucra tru făbriţ câfta dzuua di lucru di optu sâhăţ. Aşi fu aleaptâ ca sârbâtoare trâ ndrepturile a mul’erilor, unâ dzuuâ di optu, iara mesulu fu marţu tra sâ hibâ şi calitatea di mame a mul’erilor care da banâ aşi cum şi marţul aduţe primuveara.

Şi, maca sâmtul profet Ieremia easte spus 1 mai, la aestâ sârbâtoare a marţului, a mamilor şi a li mul’eare ţi lucreadzâ tru făbriţ, di la 8 di marţu, putem s-aduţim diznou duhulu di bâsearicâ şi di-tru noulu Testamentu a creştin’ilor, cu slujba care si faţe di ma mulţâ meşi, ninca di astâtoamnâ la bâsearica Sâmţâl’i Constantin şi Elena, aclo iu prota slujbâ pi armâneaşte fu pi 10s`medru 2015. Di la aţeale slujbe, siptâmână di siptâmână, domnul Nicu Caramihale nâ spune cu harauâ ţi si feaţe aclo, şi cum si hârâsescu tuţ participanţâl’i di slujbile pi armâneaşte. La prota sluijbâ di mesuu aestu, organizatoril’I avurâ tru minte, la slujba di pi 3 marţu, tra s-da a mul’erilor ţi eara aclo — aşi cum vâ spusim şi siptâmâna tricutâ — câte un marţu. Domnul Caramihale dzâţea că aţel’I ţi ndrupăscu aestâ diavase pi armâneaşte: “loara apofasea ta s-duruseasca la cafi feata i ca dada armana cati una lilici shi un martsishor .Prota ahurhim cu dada al Gigi Vrana(ashi alj greashti dada lui) tsi iasti naima pistimena .Vinira shi ndoauua romance shi la durusim shi alor.”

Matilda Caragiu Marioţeanu, prota mul’earea academician di farâ armâneascâ, nu putu s0hibâ aclo, ama prinde s-u misurăm şi ea, memoria a l’ei, ca unhâ comemorare trâ dzuua di 11 marţu, cându tricu tru eta alantâ. Nâ aduţim aminte di ea cu vreare, cu vearea di-tru cartea ţi u scrise Alexandru Gica, ama agiutat cu texte şi di alţâ armân’I, atumţea cându Matiklda feaţe 75. Cartea di la aţea sărbătoare di 75 di an’I, avea numa tama aşi “Carte di vreare trâ Matilda”.

Audio –>