Agenda armaneasca 2016.03.08

Dauă hâbări di la sud di Dunăre ! Ama, ninte di eale, unâ hâbare româneascâ, ama şi internaţională. Optu marţu easte Dzuua Mul’iaril’ei ! Tutunâoarâ easte şi Dzuua a Redacţil’ei Armâneascâ di la Readioulu Machidunescu di Scopia. Şi si feaţiră 25 di an’i di cându si avde emisia pi armâneaşte la Radioulu Machjidunescu ! Lâ pitreaţim 25 di lilice a tin’isitilor redactoare, lilicile a noastre armâneaşte !

Hristu Steriu, 16.03.2016, 22:30

Dauă hâbări di la sud di Dunăre ! Ama, ninte di eale, unâ hâbare româneascâ, ama şi internaţională. Optu marţu easte Dzuua Mul’iaril’ei ! Tutunâoarâ easte şi Dzuua a Redacţil’ei Armâneascâ di la Readioulu Machidunescu di Scopia. Şi si feaţiră 25 di an’i di cându si avde emisia pi armâneaşte la Radioulu Machjidunescu ! Lâ pitreaţim 25 di lilice a tin’isitilor redactoare, lilicile a noastre armâneaşte !

Treaţirea di Scopia la Atina si faţe lişor, ca unâ treaţire di la lilice la poezie.

Suţata a RRămăn’ilor-Armân’i, di Atina gh’iurtuseaşte pi 19 marţu Dzuua Internaţionalâ a Poeziil’ei. Va s-hiba faptâ, aşi cum videm tru calezmă/invitaţie, “unâ tim’iseare trâ poezia modernâ armâneascâ”. Şi videm că “Andamusea va s-hibă pi gârţeaşte, ama şi pi armâneaşte. Va s-hibâ spus şi un program di cântiţe armâneşti cu: Christos Dzidzimikas, Sirma Guci şi Constantin al Themeli.

**************

Ca unâ călătorie cătră nordu, di la Marea Mediterană, la muşuteaţa şi a poeziil’ei boreală, nâ minduim la un titlu a li Selma Lagerloef, unâ premiată Nobel, a cure un titlu nâ duţe, cu “Muşata şi trâ mirache călatorie a lu Niels Holgerson tru Suedia”, deadun cu păsările ţi u aduc primuveara priste Europa şi tru locurile nordiţe, unâoară cu căldura ţâsutâ di aradzile di-tru emisfera sudică a Soarlui. Easte canda unâ primuvearâ poetică dusă cătră nordu pânâ tru Suedia, di iu un poet a nostru, George Vrană, are tradusă pi armâneaşte un numir di poezii a unei altâ poetâ, Edith Soedergran. Goerge Vrana u ncl’ină aestâ armânipsire, aduţire pi armâneaşte a unor poezii di Edith Soedergran (1892-1923), a li unâ altâ poetâ modernâ armânâ, ţi tora bâneadzâ tru unâ ţară nordică şi ghirmană tru Ghirmânie, Kira Manţu. Volumulu di poezii a li Edith Soedegran, Lira a mesului Agheazmăciune, easte ca unâ doarâ ţi u faţe işişi autoarea suedeză a Lirâl’ei Poeticâ armâneascâ, amintată tru Agheazmăciune, kira Manţu, ea işişi autoare a unui volum di poezii, “Steaua di dor”.

********************************

Faţim unâ voltâ şi tru America, di iu pi şcurtu poetulu şi cântâoturlu rock, autorulu şi di paramithe trâ cilimean’i, cu animaţie şi di filmu, Dini Trandu nâ informaedzâ că fuilmul documentar a lu Toma Enache, “Armânii — di la momentul a fraţâlor Manakia, pânâ la monentul achjinematorgrafiil’ei armâneascâ a filmului “Nu hiu faimmos, ama esc armân”. Filmul fu prezentat pi 5 marţu, la Suţata Fârşorotul, di-tru statulu Connecticut, America. Dinin Trandu dzâţe:

“Cāntâ suflitu rrāmeñilor di la sutsata Farsarotul dit Amerikie cu furñia a filmui documentar Armāñii- prezentatu di regizoru Toma Enache tu 5 di Martsu 2016 , Fairfield , CT”

****************************

Di-tru America v’inim tru România, tru Tulcea cu unâ hâbare di bâsearicâ, pitricută di Sterică Fudulea:

Buna dzuua durutsa armanji ,

Tu dzuua di 04. Martsu tu casabalu Tulcea s-tsanu prota gheavasa pi limba armaneasca tu biserica Ayiu Nicola iu cama di 60 di pistimenji armanji ascultara cu haraua shi cu tinjie zboarali a preftului Dima George tsi ari apofasi ti aesta gheavisi pi armaneshti.

Tut tu idghea dzuua fu parastasita di Alexandru Gica shi Enache Tusa cartea anyrapsita di Gustav Weigand –ARMANII shi apridusa ti prota oara tu limba Rumuna.

Na tanjisa la aesta andamusi shi Prea Samtsaia Sa Visarion –Episcoplu Tulcii tsi na tacsi ca as avdzamu cafi oara zbor armanescu tu basearica

Cu haraua shi cu vreari armaneasca

Sterica Fudulea

***********************8

Ligat di aeste slujbe pi armâneaşte, care tru câsâbălu Constanţa si fac di ma multu chiro, Nicu Caramihale nâ informeadzâ ninca unâ oarâ trâ agiutorulu ţi lu au aeste slujbe di la armânipsirea ţi u feaţe Dina Cuvata, scriitor, ama şi prezidentu la Unia culturalâ a Armân’ilor dit Machidunie, a Vânghel’lui, Evanghelia după Ioan.

Tru un email di pi 3 marţu, Nicu Caramihale dzâţe:

Cu indati di la Dumnidza sh-adza avum yiavasi pi limba di dada.

Preftsa lj avum Dima George shi romanlu Saftescu Lucian,dascal ca di cafi oara Racu Nicolae.

Catse birkiavis Dina Cuvata?

Dina na pitricu protlu Vangheliar apridus pi armaneashti.Demec adza s-adra iara isturii,preftul Dima George yivasi ti prota oara ditu un Vangheliar tu una basearica ditu Romania,tipusit pi armaneashti.Birkiavis Dina.

Tsicara nu putui s-lu am tu mana ta s-nj si harseasca oclji di yramili nyrapsiti pi armaneashti,Vangheliarlu agiunsi pi manj buni.

Tut adza atselj tsi cilastisescu shi andrupascu tra yiavasi pi limba di dada,lora apofasea ta s-duruseasca la cafi feata i ca dada armana cati una lilici shi un martsishor .Prota ahurhim cu dada al Gigi Vrana(ashi alj greashti dada lui) tsi iasti naima pistimena .Vinira shi ndoauua romance shi la durusim shi alor.Ciudusiti ntribau,tsi iasti atsea armani shi noi la dzatseam deapoaia MAKEDONI ashi cum na pricunoscu romanjii auua shi ashi na grescu.

Va ded ndoauu plirufurii ti yiavasea pi limba di dada .

Cu tinjii Nicu Caramihale.

***********************

Numa a lu George Vrana, spusa Gigi Vrana şi di Nicu Caramihale si leagâ di bâsearica, di Constanţa iu si fac aeste slujbe armâneşti. El, şi cu sora a lui adzâta pictoriţa Ecaterina Vrană suntu pâtidzaţ la bâsearica Sâmţâl’I Ampiraţ Constantin şi Elena di Constanţa. Cum Geoprg Vrană scrie un roman, şi avu buneaţa tra s-nâ da şi a nauă ună cumată/fragmentu di aţel roman, putem s-li spunim tatmam zboarăle a lui, şi s-aduţim aşi unâ muşuteaţă poetică la microfon, di Dzuua a Mul’earil’ei.

Suntu, aşi cum dzâţe George Vrană,

Ndoauâ thimisiri ti Custanţa, ti ficiurami ş-ti hilândrie, ti casa-ńi tu cari acriscui, ti dada-ńi, ti maia ş-ti pirmithili armâneşti

Unâ frâmturâ di romanu

Li-ncľinu aesti thimisiri

ti dada-ńi Maria alu Vrana ş-ti maia-ńi Zuiţa alu Culicea amintatâ Fotu

Mi sculai di-tu somnu la oara dzaţi ş-disu. […]

Ńi-ari multâ hari si-adaru siryeańi anda stau pri balconi şi-u beau cafeea. […] Tu-ahtări minuti mplini di hari, lu ducheşti di-alithea mistiryiulu a lumiľei.

Dipu aproapea easti Bisearica Orthodoxâ Custandin şi Elena. Ţi muşatu si-avdi cumu batu câmbăńiľi a bisearicâľei! Ţi hari aducheamu, anda earamu ńicu, cându mi sculamu tu muzica a câmbăńiloru. Acriscui cu muzica a câmbăńiloru şi cu muzica dipiratâ şi paraxinâ a puľiloru di-amari. Harauâ şi deapiru…

Nu ştiu câ ţe, ńi-u thimisescu, tu-aestâ oarâ, numa a cartiľei, alu Gabriel Garcia Marquez, Cien años de soledad/ Unâ etâ di singuritati.

George Vrana dzâţe:

Mea, cumu mi-aplucusescu thimisirli! Canda u vedu tu yisu Bisearica Custandin şi Elena…Şi-avlia a bisearicâľei canda u vedu tu yisu! Tu avlia aiştei biseriţ, ţi aoa ş-multu chiro avea unâ altâ aopsi, caşti câti ori mi-agiucai cu oaspiţiľi, mulţâ di eľi Armâni.

Şi u acaţă spunire tru aestu fragmentu di la slujbe, alidzem:

Durutlu ş-tińisitlu Nicu Caramihale cu-nyrăpserli a lui ti dhyeavasea ţi si-adarâ la Bisearica Custandin şi Elena îńi diştiptă unâ nostalyie şi unâ şi-unâ ńi lu thimisii textulu ţi lu-alinai pri grupuri asearânoaptea, textu ţi lu-nyrâpsii s-pari tu anlu 2008.

Îľi ifhâristisescu şi-a tińisitlui Goran Pushuticlu ti mirachea cu cari nyrâpsi ti-aţea ţi si-adrâ ş-ninga si-adarâ la bisearica iu ş-io şi sora-ńi Ecaterina (Caterina) fumu pâtidzaţ.