Agenda armaneasca 2016.03.01

Un evenimentu di siptâmâna ţi tricu, di Constanţa, di pi 25 februarie: – fu lansat proiectul “Cu tenda”, sum numa “Atelier ti discuseari a lumilor — prota curdiseari Cu Tenda”.

Hristu Steriu, 16.03.2016, 22:23

Un evenimentu di siptâmâna ţi tricu, di Constanţa, di pi 25 februarie: – fu lansat proiectul “Cu tenda”, sum numa “Atelier ti discuseari a lumilor — prota curdiseari Cu Tenda”.

Adică, nâ spune Georgiana Vlahbei,

protlu atelierŭ di creativitati ți va lu-andreagâ Muzeulu Naționalŭ a Huryeatlui Românŭ …pi-tŭ proiectulŭ evropeanŭ CU TENDA” — STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe], proiectu andrupâtŭ di proyramlu Evropa Creativâ ali Uniuni Evropeanâ.

La aestu proiectu suntu parteneri — lista easte ma lungă — ama sâ spunim bari ndauă nume, a unora di parteneril’I media Dilema Veche, Historia, TVR, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, etc ama şi parteneri di Constanţa, pricum şi di-tru alte state balcaniţe şi Italia.

Parteneril’i di Constanţa suntu: Cafe-Bistro Noi, Şcoala Gimnazială nr. 12 B.P. Haşdeu”, Şcoala Gimnazială nr. 39 N. Tonitza” din Constanţa

CU TENDA” ari tu scupo s-caftâ şi s-ascoatâ tu migdani clirunumia imaterialâ a isnăhilorŭ di-tŭ Balcanŭ ş-di-tŭ Italía di Ńeadâduuâ. Patru ańi arada (2015-2019), va s-mutrimŭ isturiili nica yii a ńiţlorŭ populi di-tŭ aestâ parti ali Evropi. Pirmithili di banâ a alâştorŭ oamińi va s-hibâ adunati ti prota oarâ tu unâ arhivâ digitalâ di isturie, deadunŭ cu caduri ţi mârtirisescu ş-ţi va s-hibâ bâgati pi-aradâ tu expoziţii şi va s-urdinâ tu ma multi locuri, atelieri ti cilimeańi ş-ti tinirami ta s-plâseadâ lucri noauâ şi andamusi interculturali, piesi di theatru, cărţâ, filmi documentari, web-site.

Aşi cara, atelierlu di creativitati di Custanţa, cumândusitŭ di Lila Passima – cumândarlu a proiectului, curatorŭ şi-artistu vizualŭ di arâzgâ armâneascâ -, va s-anângâseascâ ficiuriţli s-discoapirâ şi s-u aspunâ aţea ţi-i leagâ di armâniulu, aestâ lumi cu adeţ, lumea a pâpâńilorŭ, pi-tŭ niscânti tehńi artistiţi ca bunâoarâ: zuyrâpsearea (pi ma multi turlii di lucri), colajlu (di ma multi lucri alâchiti), modelajlu tu lutŭ, bricolajlu. Di aesti lucri şi va s-easâ tu padi, niscânti va s-facâ parti di-tŭ expoziţia andreaptâ maxusŭ di Muzeulu Naționalŭ a Huryeatlui Românŭ tu 2017 ş-ţi va s-urdinâ tu vâsiliili soaţâ tu proiectu. (Machedonia iugoslava, Bulgaria şi Italia)

***************************

Trâ un evenimetu ţi si faţe di ma multu chiro Constanţa, şi ia, că vine şi Bucureşti, nâ informeadzâ, pi şcurtu, ama şi esenţial, domnul Puiu Bajdechi. Easte zborulu trâ slujba tru bâsearicâ ţi si ţâne câte unâ oarâ pi siptâmână. Slujba di Bucureşti si ţânu tru ultima dzuuâ a mesului ţi tricu, şcurtul, la Bâsearica Spirea Nouă di Bucureşti. Protas diavase pi armâneaşte, di Bucureşti, si feaţe nâ spune Puiu Bajdechi, tru işita a andreului, pi 28 anulu ţi tricu. Slujba fu ţânutâ di preftul George Dima, vinit di Constanţa, deadun cu psaltul Nicolae Racu. Deadun cu nâshi fură şi preftsâlji di la bâsearica Spirea Nouă, ncapu cu durutlu părinti Vangheli Gheorghe.

Tra aestu evenimentu nâ da informaţii şi Alexandru Gica, “prota gheavasi pi armaneashti Romania fu tu 10-li di Sumedru 2015, la basearica Constantin shi Elena di Custantsa”,

Ama şi Nicu Caramihale şi Goran Puşuticulu. Maca şteam di la Nicu Caramihale că slujba la Constanţa si fâţea pi cărţâ di bâsearicâ armânipsite di Dina Cuvata, Goran nâ spune tora că Dina Cuvata li adră pi armâneaşte şi aţeale patru evanghelii, Eabgheliarulu. Alidzem:

Tu contextul a slujbilor pi limba armaneasca ti cari easti zborlu, sa spunem ca publitsistul Dina Cuvata lu-adra pi-armaneashti Evangheliarlu armanescu. El lu-avea armanipsita Liturghiarlu di ma multu chiro, ma cu furnjia-a nchiseari-a slujbilor tu Rumanii, ta s-la hiba ti-agiutor a preftsalor, u featsi corectura shi-l baga pi-arada ti ufiliseari. Dau tu furtii ndaua padzinji ti ilustrari. Atselji interesatslji s-u-aiba tu vivliotechlji personali aesta carti basiricheasca pi limba di dada, la s-lji scrii al lali Dina ti fotocopiari, ligari shi pitritseari.

*********************

Alexandru Gica nâ spune ndauâ lucre lilgat di aţel’i care ţânu aestâ slujbâ pi armâneaşte:

Aseara s-tsanu dheftira oara gheavasea pi limba armaneasca Bucureshti.

Haristuseri alu Nicu Caramihale, Cola Racu shi a preftului Yeoryi Dima tsi agiutara ta s-poata s-hiba adrat aestu lucru.

Preftul Dima easti amintat Palazu Mare la anlu 1976 (easti farsherot). Bitsi Theoloyia Bucureshti la anlu 1999. Lucra multu tu minarea armaneasca tu bitisita anjlor 90 shi ahurhita anjlor 2000. Fu parti ditu pareili di folclor “Mushata Armana” shi “Iholu” (lu thimisescu tsi mushat canta “Aroidha”). Tuti aestea exiyisescu ca tse preftul Dima zburashti ahat ghini armaneashti, ca tse canta ahat mushat.

Cola Racu s-aminta la anlu 1955 Tariverde (parintsalji: Mita Racu shi Pepa Caramihai. Cola fu daima embur. Bana largu di basearica. Mirachea ti basearica vini aoa shi vara 20 anj. Aoa shi vara trei anj avu idheea ti una basearica armaneasca. Fu unlu ditu oaminilji tsi lucra multu ta s-putem s-avem adza gheavasi pi armaneashti (prota gheavasi pi armaneashti Romania fu tu 10-li di Sumedru 2016, la basearica Constantin shi Elena di Custantsa). Idheea cu cantarea pi armaneashti alj vini 27-li di Maiu 2015 anda muri afen-su Mita. L-u placarsi preftul Caraiani s-canta shi niheama pi armaneashti la angruparea alu Mita Racu. Candu cheri tsiva, amintsa altutsiva.

Cola anj pirmithusi ti una turlie di experientsa mistica ligata di icoana ali Sta Marie. U avea hipta sum apatu vara doi anj. Candu fu tu chindhinu mari, thimisi icoana arcata sum crivati, u scoasi shi avu atsea experientsa ti cari zburai deaneavra. Cola apridusi pi armaneashti una placarie ti Sta Maria, iu hipsi shi niscanti zboara ti armanj.

Tora vinim Mană, vinim s-ti videm,

Ta s-dzâtsem ponlu, noi tsi-l avem.

Plâcârsea Marie, plâcâcârsea ti armânj,

Ta s-himu deadun, ta s-himu ma buni.

La tini Mană cu harauă yinim

Shi icoana a ta noi s-u tinjsim.

Când durearea noi nu arăvdăm

Yina tini Mană, noi s-u amintăm.

Audio –>