Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca 2016.02.23

Agenda armaneasca 2016.02.23

Un altu evenimentu internaţional tru mesulu ţi him, evenimentu bâgat di UNESCO tra s-hibă marcat tru şcurtu, aşi cum spusim trâ Dzuua Mondială a Radioului di 13 februarie, easte Dzuua Mondială a Limbilor Materne. Aşi cum videm tru un articol a cure autori (un feaţe dcumentarea, alantu editarea) suntu Irina Andreea Cristea şi Cristian Anghelache,

Hristu Steriu, 16.03.2016, 22:14

Ziua Internaţională a Limbilor Materne” easte marcată, sum egida UNESCO, arhiusinda di-tru anulu 2000, trâ protejare şi dare ună nauă silă a diversitatil’ei culturală şi agiutarea a limbilor tra s-hibă ună formă di comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare.

Tamam aestu easte scuplu a organizaţil’ei UNESCO, organizaţie a Naţiunilor Unite trâ educaţie, ştiinţă şi cultură.

Aestâ organizaţie easte continuatoarea a Ligâl’ei a Naţiun’ilor, care tru 1921 lo apofasea tra s-adar aestă organizaţie ţi tora l’i dzâţim UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization).

Maca evenimentul aestu, Dzuua a limbilor materne fu marcat prota oară tru anulu 2000, Dzuua mondială a Radioului fu marcată maşi cama ncoa, di vârâ trei-patru an’i, pi timel’lu a unei propunire spaniolă di-tru anulu 2010. Nu putem s-nu nâ minduim că spaniol’l’i au di ma multu chiro unâ sârbâtoare pi care u marcheadză primuveara şi u leagă di sârbâtoarea a Paştilui, ică ma ghine di aţea Ţinţidzaţime, cându aşi cum videm tru Năulu Testamentu, Cartea a Sâmţâlor Apostoli, Sâmtul Duh avea dipusă piste Sâmţâl’i Apostoli şi tuţ zbura tru limbe xeane, pi care nu li ştea di cană oarâ, ama lâ avea dată aestă puteare tamam Dumnidzălu ca un Sâmtu Duh ţi avea dipusă ca unâ fleamă a ştearil’ei piste el’i. Trâ aduţire aminte dzuua di 23 apriir 1616 cându muri Miguel de Cervantes, autorulu a lu Don Quijopte, tru Spania si faţe ună sârbâtoare, numită a Cartil’ei, cându si fac lecturi ma multe sâhăţ arada, cathe un lector citeaşte câte dauă minute di-tru opera a lu Cervantes, Don Quijote de la Mancha. Aşi si feaţe treaţirea (di la unâ Carte, sârbâtoaea a Cartil’ei) la ună turlie di Audiobook, ama ca Dzuuă a Radioului, propusă tru anulu 2010. Dzuua fu aleaptă s-hibâ idia cu aţea a ONU trâ radio, 13 feabruarie, di-tru 1946. La 21 feabruarie si sărbătoreaşte, cum dzâsim, di-tru 2000 Dzuua mondială a limbilor materne. Directorulu ghenral UNESCO, Irina Bokova, dzâţe: “Limbile materne într-ună abordare, intr-ună minduită multilingvistică sunt componente esenţiale a li educaţie di calitate, care easte însăşi fundamentul trâ emanciparea şi a mul’erilor, ama şi a bărbaţilor în cadrul a societăţâlor lor”, aşi cum si scrie pi www.un.org.

Educaţia di calitate, limbaje di instruire şi rezultatile a înviţaril’ei easte tema di-tru 2016, care în conformitate cu Obiectivile di Dezvoltare Durabilă mutrinda educaţia …, sumcundil’iadză importanţa limbilor uidisite di instruire, respectiv ufilisirea a limbilor materne în primil’i an’i di şcoală. Aţist lucru faţe ma lişor accesulu la educaţie şi promoveadză tru tut aţel chiro, echitatea, trâ grupurile di populaţie care zburăscu limbe minoritare şi indigene, cama multu accesulu a featilor şi mul’erilor, şi tutunâoară, muută calitatea a educaţil’ei şi imnatulu di înviţare pri-tru achicâsire şi creativitate, şi nu pri-tru memorare.

La 16 mai 2007, Adunarea Ghenerală a Naţiunilor Unite li invităă statile membre “să promoveadză conservarea şi protecţia tutulor limbilor utilizate di mileţâle din lumei”. Pri-tru tut aţeeauşi rezoluție, Adunarea Ghenerală proclamăă 2008 ca Anulu Internaţional a limbilor, trâ a promovare unitatea în diversitate şi achicâsirea internaţională, pri-tru multilingvism şi multiculturalism.

***********************************

Ca unâ ligătura cu aeste evenimente a cuire marcare fui stasbilită di UNESCO, un evenimentu fu organizat la Suţata culturalâ armânească, pi 19 şcurtu:

Vinirea ţi tricu, oaspiţ furâ cercetatorulu Tede Kahl şi cu nicuchira a lui Marilena Bara-Kahl. Fu invitată tra s-facâ exemplificare a cântiţilor ţi lâ fâţea rezentare Tede şi Flori Costea, ţi cu ahâtâ mâsturlâche şi muşuteaţă li cânta tute cântiţile ţi li comenta vrutulu a nostru cercetător. A, trâ mare muşuteaţă tuţ participânţâl’I viniţ la aestâ adunare cu oaspiţâl’i di Austria, Tede şi cu Marilena, cânta şi el’i deadun cu Florentina. Fu prezentu şi avdzâtulu cantor di cântiţe armâneăşti Gicu Coadă. Invitarea a lu Tede Kahl avu tru videare studiulu a lu Tede Kahl, di-tru anulu 2004, un studiu dispre cântiţile şi giocurile armâneşti. Ealea fură la adunarea di siptâmâna tricutâ şi exemplificate, participanţâl’i si-acâţară n-cor şi giucară cu mirache giocurile pi care li avea prezentată teoretic Tede: ceamcul, paiduşca, ştraca-ştraca… Aeste nume nu suntu armâneşti, di aform’ia că şi folclorulu di multe ori si faţe şi cu elemente mprumutate di la alte mileţ, di exemplu, dzâse Tede Kahl, di la vârghari.

Tut la Sutata culturalâ armâneascâ suntu câlisiţ tra sâ si ducâ a unâ adunare cu admiratoril’I a lor, adică tutţ armn’il’I, pi 26 februarie, Corina Elena Badea shi Gogu Vanghele.

Moderatorulu a aluştor adunări di mare cultură armâneascâ, profesorulu Aexandru Gica faţe unâ şcurtă prezentare tru invitaţia a lui.

Corina angrăpsi unlu ditu nai ma cunuscutili cântitsi di adzâ, “Prota vreari” (albumlu cu idyea numă alănci tu 2012). Yeatresa Corina adară shi lucru di dhascală cu ficiuritslji di Tulcea: âlj agiută s-acatsă calea a cânticlui armânescu.

Gogu Vanghele adră un lucru multu bunu tu chirolu a “Cenaclului Flacăra”. Featsi cunuscut cânticlu armânescu tu tută România. Atselj tsi bânară atsel chiro thimisescu sigura canticlu ”Sâ-nj mi duc la ea”., sâ-m’i mi duc la vruta mea…

Audio –>