Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca 2016.02.16

Agenda armaneasca 2016.02.16

Evenimentul mondial marcat siptâmâna ţi tricu fu Dzuua Mondială a Radioului, di pi 13 februarie. Si cade sâ spunim ndauă zboară ligate di aestu evenimentu. Sărbătoarea si bazeadză pi ună câfatare cătră UNESCO faptâ di Academia spaniolă di radio. Tru agheazmăciune , 20 agheazmăciune 2010. Fu loată apofasea trâ bagare aestâ dzuuâ tru işita a mesuloui pi 29 agheazmăcviune, tru 2011. Ama si feaţe unâ alâxire tra sâ si aducă aminte dzuua di-tru 1946 şi care u avea stabilitâ Organizaţia a Naţiun’ilor Unite, ca dzuua a Radioulu a Naţiun’ilor Unite, di pi 13 februarie. Dzuua si marcheadzâ di-tru 2012. Aveam aşi unâ bună uidisire cu dzuua a Vrearile’ei, di alantâ dzuuâ, 14 şcurtu, Dzuua a Sâmtului Valentin.

Hristu Steriu, 16.03.2016, 22:10

************

Agiundzim cu vreare armâneascâ şi tru America, di iu Dini Trandu nâ fâţea un informare trâ 6 marţu. “V’iniţ tru America”

Coming to America !!!!

Toma Enache and “Armānii…”

Yinu “Armānii” al Manakia frats sh-al Toma Enache tu Amerikie

Un film documentar — dzâţe Dini Trandu – tsi scoati tu luñinā existentsa sh-unia a spiritului Armānescu /Rrāmānescu tu tut Balkanlu, di la Amarea Ionica sh-Adriaticā pānā la Amarea Egeeye sh-Duna …Evenimentul,. va sâ si ţână tru sala di festivităţ di la Bāsearica Ayiu Dimitri cu agiutor di sponsorizare di la Sutsata Fārshirotlu – USA

*************************************

Arămănim tru America, ama nâ duţim tru anulu 2010, la Congresulu di Culturâ macedo-română ediţia a X-a, (ca unâ turlie di Unesco armânescu, ca tut lu spusim evenimentul stability di unesco di la 13 feabruarie, pi unâ câftare di-tru 2010). Congresulu si ţânu tru dzâlile 22-24 sâmedru, 2010, tru statulu Connecticut, SUA, la Biserica Ortodoxă Română Sfântul Dimitrie din Easton — Connecticut, sigura aleazdire după dzuua di numâ a Bâsearicâl’ei Sâmtul Dimitrie, a cure sârbâtoare v’inea piste ndauâ dzâle pi 26 sâmedru. Eara prezentu aclo şi rectorulu a universitatil’ei, cu numâ di armân, mitropolit a li Tansilvanie, “Andrei Saguna”, universitate di Cosntanţa. El deade un interviu tru care spuse ndauâ lucre ligate di congres, şi di comunitatea armneascâ di piste ochean. Interviul fu consemnat di Anca Dragomir, la un mes di la manifestare, tru jurnalul România Libera, numirulu di tru 25 brumar 2010.

Unâ prota apandise fu dată dispre organizarea a congresului tru care u spune diznou apartenenţa aromânilor la românitate

Unâ altâ apandise fu ligată di organizarea a Congresulu di Cultură Macedo-Română, şi câţe si feaţe aestâ organizare tru SUA.

Organizaea tru America si feaţe di aform’ia că aţist congres, deja tradiţional, fu organizat di Societatea Română di Cultură Fărşerotul”, înhiinţată tru 1903 la New York di macedo-românil’i emigraţ tru America. Cu toate că aţeale di ma ninte ediţii a Congresului fură găzduite/apănghisite di Universitatea Sacred Heart di-tru Fairfield — Connecticut, şi si bâgăă un mare accentu pi latura ştiinţifică, academică, a manifestării, tru 2010 si feaţe unâ alâxire; ţea di a dzaţea ediţie a Congresului di Cultură Macedo-Română din S.U.A., di-tru dzâlile 22-24 oct. a.c., si-are desfăşurată la Băsearica Ortodoxă Română Sâmtul Dimitrie din Easton — Connecticut, cu intenţia tra sa hibă scoasă tru mighdane unitatea în spiritualitatea creştină. Tut tru aestă viziune a unitatil’ei a aromân’ilor fu implicarea, în calitate di coorganizatori a ediţil’ei jubiliară a Congresului, a Universitatil’ei Andrei Şaguna” di Constanţa, arada di Fundaţia Cultural-Ştiinţifică Aromână Andrei Şaguna” din Constanţa şi di Societatea di Cultură Macedo-Română din Bucureşti.

Domnul Papari spuse şi obiectivile a liştei manifestare.

Congresulu fu minduit ca un evenimentu jubiliar, ama şi ca un forum armânescu ţi avu scupolu s-u reafirmă, s-u spună diznou apartenenţa arămân’ilor şi a culturâl’ei aromână la romanitatea balcanică şi la românitate, să identifică misurile necesare trâ ţânirea şi creaştirea a patrimoniului cultural armânescu, şi solicităă trâ un ahtare lucru ndupirâmintul a statilor balcanice, a U.E. şi prota ş-prota a li Românie. Manifestarea si înscrise pi linia a ţilor di ma ninte congrese di-tru S.U.A. şi a congresilor Perenitatea vlahilor în Balcani” di Constanţa, şi arămase consecventă a principiilor enunţate tru an’il’i di ma ninte la aeste congrese, hiinda ună continuare în plan spiritual a Congresului Arămânescu, di-tru 16-19 nov. 2009, di la Tirana, congres tru desfăşurarea a cure organizaţia aromânească din S.U.A. avu ună importantă contribuţie.

Ligat di participare, domnul profesor Papari spuse că arada di gazde, fură reprezentate la congres Fundaţia şi Universitatea Andrei Şaguna” din Constanţa şi Societatea di Cultură Macedo-Română din Bucureşti, în calitate di coorganizatori a evenimentului jubiliar, şi Societatea di Cultură a Arămânilor din Albania, delegaţâl’i a lor susţânură comunicări ştiinţifice şi exprimară punctul di videare a lluştor organizaţii asupra a problemâl’ei arămănească. Fu prezentată situaţia aromân’ilor din Albania şi a şcoalâl’ei românească di aclo, fură zburâte ma multe subiecte mutrinda trecutulu şi prezentulu a comunităţâlor aromâneşti, iara tru bitisită prof. dr. Aureliu Ciufecu, în calitate di preşedinte a congresului, li formulă concluziile. Comunicările expuse di conf. dr. Stoica Lascu, lector dr. Nestor Bardu, dr. Iulia Wisoşenschi, dr. Emil Târcomnicu şi prezentarea di cătră prof. dr. Aurel Papari a principalilor aspecte acute a li problematică aromânească tru actualul contextu european, scoase tru mighdane di rezoluţiile a recentilor congrese aromâneşti, au contribuită la fundamentarea ştiinţifică şi la abordarea pragmatică a temilor discutate.

Domnul Aurel Papari, intervievat di Anca Dragomir spuse ndauă ucre şi ligat di istoriculu a suţatâl’ei şi cum au agiumtă arămăn’il’i tru America. Bunăoară, comunitatea arămănească di-tru S.U.A. easte formată pri-tru asirea, pri-tru v’inearea tru chimate succesive a macedo-român’ilor (vlahilor), din Balcani, iniţial ca pionieri tru ţara tutulor posibilităţâlor, apoia, în perioada a industrializaril’ei, ca lucrători şi ma târdziu aţel’I ţi fudziră din România şi Iugoslavia, ţări aflate sum opresiunea, sum apitrusirea a reghimurilor comuniste. Prezenţa lor easte di multe ori spusă tru diferite şi sum diferite forme, ama, hiinda ma puţân numeroşi di aţel’i di la alte comunităţ etniţe, fură cunoscuţ ca macedoneni sau greţ, ama di cama multile ori ca român’i. Ună ahtare consemnare poate să si veadă în chentrul a căsăbălui Indianapolis, capitala statului american Indiana, la intersecţia a dauă bulevarde, tru Colţul, Chiuşelu Macedonean, iu easte instalată ună ploace în memoria a pionierilor macedonean’i ţi au contribuită la fondarea a localitatil’ei. Numiroase alte exemple pot să si adună ca un subiectu interesant, care merită şi lipseaşte să hibă abordat în mod distinctu ică ahoria.

Audio –>