Agenda armaneasca 2016.02.09
Anunţu trâ Dzuua a Radioului:
Hristu Steriu, 09.02.2016, 21:28
Dzuua di 13 mesulu şcurtu fu bâgată di UNESCO s-hibă Dzuua Mondiala a Radioului (World Radio Day — WRD) trâ spunire aşi importanţa extraordinară a luştui mehanismu di comunicare, fârâ di care mulţâ oamin’i nu va s-poatâ s-aibâ agiundzire la informaţii. Tema chentrală a WRD easte “Radioulu tru chiro di urgenţe şi dezastre”. Cu ocazia/aform’ia a Dzuuâl’ei Mondială a Radioului 2016 vâ grim, vruţâl’i a noştri ascultători, s nă pitriţeaţiţă şcurte misaje audio înreghistrate, pri-tru e-mail, la arom@rri.ro , ca fişier ataşat, cu opinia a li dumnil’e a voastră ligată di tema di anulu aestu. Puteţ să nă pitreaţiţ şi şcurte texte (ligat) di importanţa radioului tru chiro di criză, pri-tru email sau profilurile a noastre di Facebook, Google+, LinkedIn, şi Tumblr. Ţeale ma intirisantile texte şi misaje audio va să hibă difuzate/spuse într-ună rubrică specială învarliga datâl’ei di 13 februarie. Tutunâoară, ma că si aveţ iţe turlie di fotografii pirsunale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligâtură cu rolulu a radioului tru bana a li dumnil’e a voastră sau cu rolulu a radioului tru chiro di urgenţe şi dizastre, vâ grim/paraclasim să nâ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, tra s-putem s-faţim/realizăm galerii di cadre pri site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre sociale.
(Eugen Cojocariu)
****************************
Cu unâ hâbare ţi si leagă şi di filmul a lu Toma Enache, nâ turnăm tru mesulu brumar, tru localitatea Mihail Kogălniceanu, di Dobrogea, reghiune tru estulu a li Românie, adică aclo iu bâneadzâ cama mulţâl’i di arumân’il’i ţi avea vinitâ tru România, Patrida-Mumă, di si feaţiră colonişti macedoneni tru Cadrilater.
Di-tru un articol di pi internet, scris di Alexandru Vlădescu, di pi 21 andreu, aflăm că tru week-endul ţi cât s-avea bitisită, sâmbâtâ pi 19 andreu, Toma Enache fu numâsit “Cetăţean di onoare” a câsâbălui, di iu şi easte el, Mihail Kogălniceanu. Pi 19 andreu, la Chentrul di Tineret a câsâbălui, după cum scrie Alexandru Vladescu, alidzem, : “primarulu Ancuţa Belu îl’i conferi reghizorului Toma Enache, născut la Mihail Kogălniceanu, titlul de Cetăţean de onoare“. Cu aţistă ocazie, actorulu, jurnalistulu şi poetulu Toma Enache prezentată filmulu documentar Armânil’i, di la faimoşil’i Manakia pan di Nu hiu faimos…“, ţi are ca temă chinematografia balcanică şi aromână. Tutunâoară, si feaţe şi proiecţia filmului Nu esc faimos, ama esc aromân“, In reghia a lu Toma Enache. Vanghilizmo Group şi formaţia Ianina u dişcl’isiră seria a evenimentelor trâ sărbătorile di iarnă a mesului andreu, cu un concertu di colinde armâneşti scrise tamam di Toma Enache.” (bitisim alidzearea)
****************************
Maca siptâmâna ţi tricu lu feaţim hâbare numirulu bimestrial di pi meşil’i agheazmăciune-sâmedru. Va lu spunim tora şi numirulu di bitisită a anului, di pi meşil’i brumar-andreu. Numir care poartă, ama, şi unâ hâbare laie. Redactorulu şef, domnul Jani Guşo fu agudit di marea dureare ţi vine la oamini, nicuchira/soţia a lui, doamna Melania Guşo, u l’irtă dumnidză. Un articol di paragorisire, necrologulu di partea a Suţatâl’ei “Armân’il’I dit Albania”, easte simnat, tru revistă, di prezidentul a Suţatâl’ei, domnul Koci Janko. Doamna Mellania Guşo, eara amintată tru anulu 1947, şi pârinţâl’i a l’ei zbura n-casâ armâneaşte. Cu tute cheadiţile ţi ma amânat li aduse reghimulu politic di dictaturâ tru Albania, domnul Koci Janko dzâţe că, alidzem, : “Aşi Mellania, anda ñică nu avu tiha s-nvăţa ghini armăneşti, ama tat-su, Yoryi, oră după oră ăl’i nvăţa zbori pi armăneşti.
După ţi bitisi sculia ti nvăţătoră, cu diploma excelentă, la anlu 1964, lucră pit hoari dăpartoasi la Ragiunea Vlora (di iu ira aminta tată-su a l’ei, domnul Gheorghe Dâma). Tru anlu 1972 ahurhi lucru vice directore la sculia ti optu clasi Lef Sallata” pănă 1977. Tu aistu anu bitisi şi studi universitari. După asită chirou ţi s-dusi după Nicochirlu, Jani, Tirana şi lucră vice director la sculia Xhezmi Delli”, pănă la anlu 1984, cănd s-turnă napoi Amvluana şi luvcră directore la sculia 1 Maji” pănă anlu 1988. La aistu anu s-dusi napoi Tirană şi lucră vicedirectore la sculia Bajram Curri”, pănă inşi la pensia anlu 2000. Iuţido ţi lucră avu alăvdari şi multu vreari ti elevi şi coelgi a l’ei.
După ţi inşi pensia tiha a l’ei fu s-nu aibă ghineaţi ti săntati. Dură aici añi, pănă la 6 Andreu ţi s-dusi la Dumnidzeu, avu căştiga di la nicochirlu a l’ei. Presidenţia ali suţati Armăñl’i dit Albanie” ştiea ghini ţi dificultăţi avu d-ul Gusho. Cu tută aţea elu niţi ună oară nu s-astrapsi di lucru cu revista Fraţia”. Esti Şef-redactor di la Augustu, anlu 1996, plină 17 di añi. Ti aţea, tu asiti dzăli laii pi num ali Sutsati, părăgursim D-ul Gusho şi Dumnidzeu s-u l’iartă Mellania şi sufltu a l’iei si s-ducă la Paradislu.
Koci Janko, Presidentu ali Suţati Armăñl’i dit Albania”
Alte dauă articole suntu simnate di Irina şi Lifteri Naum, şi, respective, Andon Hristo. Protulu zburaşte trâ evenimentul di la işita a mesului sâmderu, 25 di sâmedru, spectacol organizat di Suţata Macedo-Română, di Bucureşti, a cure preşedinte easte actorulu şi reghjizorulu Ion Caramitru. Spectacolulu si ţânu la Teatrul Naţional di Bucureşti, şi fu unâ aduţire aminte la 90 di an’I a v’inearil’ei, cum si dzâţea atumţea, tru Patrida-Mumă, România, ică v’inearea tru Rămănie, ică Armânie, di-tru anulu 1925. Specatcolulu avu ca tematică sârbâtoarea a dipunearil’ei a cupiilor di oi di-tru munte, şi duţearea tru arniu. Tama aşi u avea scrisă invitaţia: “Domnul Caramitru Îl l’ia harea s-vâ acl’iamă tu unâ adunari di muzică ş-di poezie armânească”, cu numa “Fug armân’il’i tu arniu”, seară dedicată a li sărbătorae di Sâmtu Dumitru şi a faţiril’ei împlin’i a 90 di an’i di cându si arhiusi acţiunea di strămutare arămân’ilor tru Dobrogea.
Alantu articol, la pagina cu numa “Oamin’i alepţ” easte trâ bana şi opera a lu Nicolae Batzaria (1874-1952), marile autor di poezie umoristică, avdzâtile “Pâravulii”, şi ţi fu prota carte editată la Editura Cartea Aromână”, di Suracuse, tru America, a domnului Tibeius Cunia. Tru revista “Frăţia”, si prezintă pi şcurtu bana a lu Nicolae Batzatria, la faţirea a 141 di an’I di la naştire, amintat Cruşova, la 20 brumar, şi suntu date şi ndauă poezii. Nicolae Batzaria fu şi om politic, tru 1908 fu aleptu senator, la revoluţia a Tinerilor Turţâ, care alâxiră reghimulu politic învicl’iat a Imperiului ottoman, care avea agiumtă “lândzidulu a Europâl’ei”. Ca autor, Nicolae Batzaria scrise şi proză, collaborator la diferite reviste, ama videm tru articol că şi el scoase ună revistă. Aform’ie vahi tra s-hiba şi la “Cartea Aromană”, protulu autor publicat. Tru articolulu din revista Frăţia citim că Nicolae Batzaria, alidzem, : “Scoasi Sârunâ prota gazetâ armâneascâ “Deşteptarea” tu anlu 1908. Publicâ avdzâtili “Paravuli” prota tu revistili a chirolui. Tachi Papahagi âl’I scoasi “Pârâvuliili” tu volum tu 1935, tu colecţia “Biblioteca Naţionalâ a Aromânilor”, ţi nâs u ndridzea, dupâ ţi tut el avea tipusitâ nâscânti di aesti pârâvuli nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologhia Armâneascâ”. “
Domnul Andon Hristo prezinta şi acitivtatea di scriitor, în România, : “Ari scriiratâ ş-literaturâ ti ficiuriţ ş-cumândusi revistili româneşti “Dimineaţa copiilor”, ş- “Universul copiilor” iu simnâ cu pseudonimlu Mos Nae ş-cu pesudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N. Macedoneanu. Easti pârintili a personajlui Haplea, soie bunâ cu Pacala, ica Nastradin Hogea.”