Agenda armaneasca 2015.12.29

Tamam dicseara di prindu Cârciun, pi 24 andreu, ma s-lughursim după calindarulu pi stilul nău, si feaţe un evenimentu cultural Scopia, la care, dus ca participantu tru public, prezidentul a Unil’ei trâ Cultura a Armân’ilor dit Machidunie (UCAM) Dina Cuvata feaţe aclo unâ completare cu unâ informaţie ligată di evenimentu, ama pitricu informare şi pi internet, di la care u dăm şi noi hâbarea aşi cum u scrise el. Alidzem spusile a lu Dina Cuvata, a cure lilmbă curat armânească easte unâ urneche trâ noi.

Hristu Steriu, 29.12.2015, 22:17

Tamam dicseara di prindu Cârciun, pi 24 andreu, ma s-lughursim după calindarulu pi stilul nău, si feaţe un evenimentu cultural Scopia, la care, dus ca participantu tru public, prezidentul a Unil’ei trâ Cultura a Armân’ilor dit Machidunie (UCAM) Dina Cuvata feaţe aclo unâ completare cu unâ informaţie ligată di evenimentu, ama pitricu informare şi pi internet, di la care u dăm şi noi hâbarea aşi cum u scrise el. Alidzem spusile a lu Dina Cuvata, a cure lilmbă curat armânească easte unâ urneche trâ noi.

“Asarnoaptea, Scopia, tu una ducheani ti cartsa, s-featsi promotsii-a paturlor cartsa di una Antologhii armaneasca di cantits. Autorlu-a cartiljei easti Hristu Mular, shi cantator shi mastur ti ghitara. Aesta promotsii s-featsi shi cu ucazea-a iurtuseariljei a 60-lor di-anji di bana-al Hristu Mular.

Promotsiea u dusi Cocio Topuzovski, poet cari zburashti shi-armaneashti, shi el di Crushuva shi tora easti shi Secretar ti colaborarea internatsionala la Uniea-a Scriitorlor dit Machedoniea. Promotor fu Iane Cogeabashia, shi el compozitor shi muzicolog di soi Meglenit, cari zbura multu musheat sh-ti lucurlu-al Hristu Mular, sh-ti cantitsli armaneshtsa.

Promotsiea ahurhi cu cantarea-a daulor strofi di canticlu “Spuni-nji, bre gione!”, cantat di una feata/nveasta, nu shtiu tsi easti, a deapoaea canta shi nica un cantic machidunescu shi un armanescu.

Anji feci ti ghini, cu caftari ljirtari, ca mi mintii tu-atsel musheat lucru, di spush ca canticlu “Spuni-nji, bre gione” easti adrat di Poetlu Natsional a Armanjlor Mihali Nicolescu. Spush ca el eara faptu tu-anlu 1835, tu hoara Tarnuva, ninga Bituli shi muri tu-anlu 1865, tu casabalu Giurgiu, dit Vlahii. Dzash ca Dumidza ashi li-adusi lucrili di, tu bitimea-a anlui, s-iurtuseasca shi dauli iubilei: 180 di-anji di-anda s-featsi shi 150 di-anji di-anda muri autorlu, Mihali Nicolescu.

Manifeastatsiea s-featsi shi ma musheata ca tu soni tuts oaspitslji fura chirnisits cu lacumi, avdzata lacumi di Crushuva, ashi cum di una eti suntu-ashtuptats oaspitslji Crushuva.

Avea vinita multsa oaminji, multsa Armanji, ama shi oaspits bunji di-al Hristu shi s-featsi una musheata andamasi cas ti bitimea-a anlui 2015, cari bitiseashti ti-ndauua dzali.

Sa-lji uram al Hristu Mular sanatati, ghineatsa shi s-poata shi-alta oara shi cu-alta ucazi s-na-aduna noi Armanjlji, […]

Cu tinjii,

Dina Cuvata

Iara noi îl’i dzâţim evharisto a lu Dina Cuvata trâ aestâ muşată hâbare !

**************************

Un film di desene animate trâ cilimean’I fu adrata di Dini şi Anda Trandu, cunoscuţ trâ talentul a lor di cântâtori, şi ţi au scoasă şi ma multe CD-uri cu muzică armâneascâ şi romnească, ama şi muzică rock şi pop. Tora si minduiră ca tru doarâle ţi li aduţe Pap Cârciun sâ facă aist film di desene animate. Ca ună turlie di “casetă cu doară” va s-dzâţim noi ca parafrază la titlul a cartil’ei a cure autor easte Dini Trandu, “Lum’ina dit sinduche”. Ligat di naua “casetă” (cu ghilimele dzâs) trâ ficiuriţ Dini Trandu dzâţe:

Ti tuts cilimeanj, sh-nāpots ta s-avdā, s-anveatsâ limba armāneascā …

“Lupu sh-capra cu shapti iedz”

Adaptari cu Dini sh-Anca Trandu şi oară Videari Bunå (sigura a filmului) şi Sārbātorili cu sānātati sh-harau.

Paramitulu spus muşat pi armâneaşte, după Fraţâl’i Grimm, easte cu iedz cma armâneşti (şi nu ghirman’I): Lambru, Cola, Hrista, Spiru, Dina, Sutiri şi, cama m’iculu, ama şi cama mintimenulu, Chita. Un paramit şi un film di mare muşuteaţâ ! Iara spunearea easte fa[tă di un mastur la paramite, cum easte Dini Trandu.

********************************

Slujbă relighioasă şi spctacol di Pap-Cârcin pi 10 andreu la Bâsearica Sâmţâl’i C-tin şi Elena di Constanţa. Nâ informeadză Goran Puşuticulu:

Drepturile ţi armân’il’i li câfta tru imperiul ottoman, şi date pri-tru iradeaua di la 1905, li videm date, ca slujba tru bâsearică şi tru România, slujbă faptă pănă pi 10 andreu di 9 ori la bâsearică Amiradzâl’i Constantin şi Elena, di Constanţa. Suflitulu a liştei acţiune fu şi easte domnul Nicu Caramihale, cu mare agiutor şi di la pidimolu evlogh’isit a lu Dina Cuvata, care feaţe armânispirea a cărţâlor sâmte, aşi că putură s-cântă pi armneaşte la aeste slujbe prefţâl’I Gh’eorgh’e Dima, Naşcu Caraiani şi Lucian Săftescu. Slujbile si feaţir cuevlogh’isirea (binecuvântarea) a dip-analtului — nâ informeadzâ Goran Puşuticulu — dispot a li Dobroge Teodosie şi cu ndruparea a preftului paroh Ciprian Stoichin. Lipseaşte, arada di numa a domnului Nicu Caramihale s-u spunim şi numa domnului Nicu Racu, doil’i s-alumtă di vârâ trei meşi trâ aestu lucru şi aeste diavase bâsiricheşti pri armâneaşte, tru calitatea a lor di cumândari a suţatâl’ei relighioasă armânească, la care prezidentu easte domnul Nicu Racu. A, el fu şi psaltu la aeste liturghii. La ultima liurghie, di gioia, siptâmâna ţi tricu, 10 andreu, maca si aproache sârbâtorile di iarnă, fu ţânut şi un program artistic trâ Cârciun, aşi cum nâ informeadză Goran Puşuticulu, alidzem, :

Dinaoara dupa zborlu di ghinueari shi haristuseari a mbistimenjlor tsi la-l featsi preftul Yioryi Dima, scularlji-a dascalitsaljei Zoe Gica a curi numa “Lilici dit Mai” u shtiu tuts al tsanura spectacolu cu musheati canits shi colindi pi limba armaneasca. Canda baserica s-umplu shi cu nica ma mari vluyii, ca Armanjlji tsi vinira nu shtea tsi va s-faca shi fura multu harioshi ca shi-u-avdzara limba di dada sh-tu-ahtari turlii, di nai ma tinirli barnuri armaneshtsa. Tinjisita doamna Zoe Gica nica una oara u vidzum cat di importantu shi fara di preaclji lucru adara di cama di yinghits di-anji ti vigljearea shi nichirearea-a limbaljei armaneasca. Ficiorlji alji durusira cu pacheti pishcheshi ti Carciun N . Racu shi N. Caramihali, cari avura angatan shi tuts prezentsalji s-bea cati una ceai calda i cati un yin hertu. U featsira aesta chirniseari shi di ispetea ca dzalili aestu avura sh-yiurtii ti numa-a lor ti Yi-Nicola, cari fu Sambata tsi tricu. S-la hiba ti multsa anji shi bircheavis sh-ti gairetea tsi-u fac ta sa si avda limba armaneasca tu basearica.

Ti liturghia cu iubileu shi cu spectacul artistic vini sh-echipa di la TV Neptun shi featsi habari. Jurnalista shi cameramanlu dolji Armanji, ea di-al Bajdechi shi el di-al Ceara. Marius Teja adra caduri.

Goran Puşuticulu

Evenimentul fu gh’ilipsit şi tru presă, tru care videm şi ndauă pâreri s[puse di participanţâl’I la evenimentu. Seamnnile a citaril’ei:

“Easte mare lucru faptul că liturghia se ţâne pi armâneaşte, şi limba noastră di mamă, grailu a nostru si avde di la arhiusita şi până la bitisita a slujbâl’ei. Cathe-un om lipseaşte să-şi zburască limba lui maternă şi vine momentul ca noi s-u avdzâm tru bâsearică”, dzâse preftul Dima George.

Diznău seamnile a citaril’ei trâ unâ nauâ pâreare:

“Toate zboarâle suntu bâgate di noi di-tru dicţionarulu pi care îl avem armânescu-românescu şi românescu–armânescu. Lipseaşte să nă ţânim graiulu a nostru armânescu şi să nă ţânim tradiţiile a noastre”, dzâse Nicolae Racu, iniţiatorulu a propuneril’ei. După liturghie, un grup de colindători aromân’i aduse haraua a v’inearil’ei sărbătorilor tru casa di cultu, bâsearica.

Audio –>