Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca 2015.12.22

Agenda armaneasca 2015.12.22

Arhiusim cu unâ hâbare ţi u deade Radio Romania Internaţional, tru redactarea a lu Valentin Ţigău. Easte hâbare di azâ, 22 andreu, ligată di român’il’i di pritutţido. Alidzem: “Ministrul delegat tra relaţiile cu românii di pritutţido, Dan Stoenescu, si adunăă, ază, 22 andreu, cu reprezentanţă a Institutului di Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti a li Academie Română cu care zburâ trâ înhiinţarea a unor chentre culturale tru comunităţile istoriţe, pri-tru care statulu român să agiută ţânirea/ păstrarea a limbâl’ei română şi a identitătil’ei naţională. El scoase tru mighdane importanţa a continuaril’ei a proiectilor di cercetare tru ţi mutreaşte român’il’i di pretutţido, pri-tru care să hibă scoasă în evidenţă unitatea a limbâl’ei română la nordu şi la sud di Dunăre. Valentin Ţigău noteadză că date niofiţiale spun că, inafoara granitilor a li Romanie, bâneadză cama di 12 miloane di roman’i(Valentin Tigau)

Hristu Steriu, 24.12.2015, 22:20

**************************

Evenimentu tru Turchie, organizat siptămăna tricută di ICR Istanbul:

Prezentare de carte, proiecţie de film şi expoziţie

Institutulu Cultural Român Dimitrie Cantemir” di la Istanbul îndreapse vineri, 18 andreu, şi sâmbătă, 19 andreu, dauă evenimente culturale în parteneriat cu Muzeulu Naţional a Literaturăl’ei Română din Iaşi, director Dan lungu, după a cure carte fu ecranizat filmul di-tru reghia a cunoscutului reghizor, di fară armânească, Stere Gulea. Aşi, expoziţita Copilăria părinţilor noştri” fu vernisată la sediul ICR Istanbul vineri, iara sâmbătă, si feaţe prezentarea a ediţil’iei a daua a li traduţire turţească a romanului lui Dan Lungu Esc-nă babă comunistă!”. Prezentarea di carte fu urmată di proiecţia filmului cu tut aţe numă, în reghia lu Stere Gulea.

Expoziţia Copilăria părinţilor noştri” fu realizată pri-tru un unui proiectu lansat di Muzeulu Naţional a Literaturâl’ei Română Iaşi, în parteneriat cu Interact Iaşi Curtea Domnească şi Asociaţia Patrimoniu trâ comunitate” Iaşi, ună expoziţie-experimentu, concepută di cătră licean’i — di la aleadzirea a temâl’ei şi aduncarea a obiectilor până la promovarea evenimentului şi realizarea ghidajului. Dan Lungu, directorulu MNLR Iaşi menţionă: inedit easte faptul că un ahtare proiectu easte găzduit într-un spaţiu consacrat, tru care, di aradă, ciimean’il’i şi tineril’i intră cu ndirise, ca într-ună lume a aumbrilor sau a istoril’ei chitrusită. Iniţiativa faţe parte dintr-un proiectu mai amplu a MNLR Iaşi di revitalizare a li imagine a li instituţie, di modernizare conceptuală şi comunicare cu publiculu.”

[…]

Esc-nă babă comunistă!”, ună dia ţeale ma tradusile cărţă a anului 2009, si aaflă deja la ţea di a daua ediţie în limba turcă. La prezentarea di carte şi momentul di lectură participară Leila Memet Unal, traducătoarea volumului în limba turcă, pricum şi Ceyda Pırıl Köstem, directoarea editurâl’ei Bencekitap. Prezentarea di carte fu urmată di proiecţia filmului cu tut aţeauşi numă realizat di Stere Gulea tru anulu 2013.

Stere Gulea spune dispri filmul a lui ţiva ţi easte puţân mai rar tru filmul românescu din dzuua di azâ: normalitate, haz, oamin’i care ţân unulu la altul (si vor), care au un simţu a solidaritatil’ei dezvoltat. «Esc-nă babă comunistă» easte un film cu oamin’i normali, simpli, care nă faţe să videm că lumea nu easte mplină maşi di niagiundziri.” Tru distribuţie suntu Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Anca Sigartău şi Ana Ularu.

Evenimentile fură dişcl’ise a publicului şi si-au desfăşurată sum eghida a celebraril’ei a 10 ani di la înhiinţarea ICR Istanbul – informeadză ICR Istanbul.

**************************

Aşi cumă vâ spuneam siptămăna tricută, revista bilunară în limba turcă di-tru România, numirulu a protâl’ei giumitate di mesulu andreu, publică sum simnătura a lu Emil Stanciu, un articol dipre filmulu documentar a lu Toma Enache, articol cu numa “Parfum di Balcani” — film documntar dipre armâni, di la fraţâl’I Manakia până tru dzâlile a noastre. Articolul fu scris di aform’ia că filmul documentar fu lansat în cinematografe tru bitisita a mesului brumar. Filmul easte un omagiu adus a fraţâlor Manakia. Tru articol si spune că: “Documentarul avu deja ună proiecţie specială la Festivalul Internaţional di filmu Manakia Brothers; fu prezentu şi la Balkan Film&Food Festival, di Pogradec, Albania (agheazmăciune 2015). Filmu faţe ună incursiune tru lumea armănească — si spune tru articol – , arhiusinda cu primile imaghini din Balcani filmat di pionieril’i a cineamtografiil’ei balcanică, armân’il’i Milton şi Ianachi Manakia şi bitisinda cu protulu filmu di-tru istoria a cinematografiil’ei zburât pi armâneaşte “Nu hiu famios, ama esc armân”.

Tru 8 andreu filmul a lu Toma Enache fu prezentat la Călăraşi.

Toma Enache zbură aclo trâ ţânirea a grailui armânescu şi feaţe unâ invitaţie a tutulor ţi eara prezenţă în sală tra sâ aderă la unâ ”ţară” nauă: Republica virtuală

AROMÂNĂ! Adică un spaţiu pi internet în care să poată să-şi înscrie catheun aromân orighinea, bunil’I păpăn’i, părinţăl’i, aahtare turlie încât, la un moment dat, cu agiutorulu a computerului să poată să si realizeadză interconexiuni între toate aţiste limite.

************************

După cum nă informeadzâ tru un email di pi 20 andreu Goran Puşuticulu, si astease dit bană un autor armân, autor a multor cărţă dispre arămăn’i, Tanase Bujduveanu, tru ilichie di 54 di an’i.

Goran, care lu cunuştea şi nâ spune ndauă zboară: “Al vidzui acasa la el anlu tricut anda shidzum muabeti shi mi umplu cu nalili a lui cartsa, iara tora agonjea na stihisim la una binzinarii pi autostrada catra Bucureshti. Iara totna ni alaxit tu opsi sh tu boi di lji dideai nu ma multu di 40 di anji, cu muabeti dultsi sh cu shicaili an gura, om imir. Nu s mintea tu armanami, sh mutrea lucurlu a lui la len turlii di adunarin shi congresi di isturii shi adra cartsa. La vara congres s dutsea shi anda na astavrasim tu soni oara.

Şi Andon Hristo lu-are cunoscută; el nă da ună listă cu bvără 20 şi cama di cărţă scrise di Tanase Bujduveanu , dzâţe:

Aesta Habari jiloasa, na spusi ti un mari profesor Tanase Bujduveanu+

Una mari chireari prima ti nas ca om, dapoea ca arman, scriitor, isturian.

Multi carts di a Lui, pi trei limbi romana-frantseza-angleza:

“Romanitatea Balcanica si civilizatia Aromanilor”

“Aromanii si Muntele Athos”

“Aromanii din Kosovo”

“Aromanii si Lord byron”

“Aromanii si Manastirile Meteora”

“Saracacianii-Aromanii grecizat in Balcan”

“Aromanii din Peninsula Balcanica”

“Creshtinismul Aromanilor din Balcan”