Agenda armaneasca 2015.12.15

Hristu Steriu, 15.12.2015, 22:17

Un anunţu:

Concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui, Constantin Antonovici (1911–2002), care avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

Şi tora, întribările:

– Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

– Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

– Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

– Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

**************************

Un articol tru presa turca di-tru Romania, ligat di năulu filmu a lu Toma Enache, “Arman’il’i”.

Tru Gazeta bilunara, adica di daua ori pri luna ica pri mes, gazeta turţeasca ţi apare în România, cu numa Zaman-Romania, numirulu di pi 01-15 andreu 2015, Emil Stanciu scie un articol cu numa “Parfum de Balcani” — cu ghilimele pi aesta exresie metaforică, şi continuare cu explicaţia — film documentar despre arman’i, di la fraţâl’i Manakia pănă tru dzâlile a noastre. Aestă explicaţie easte ună reluare a titlului ţi lu are filmul, poate nu dip uidisit — minduim că aestă fu pârearea a lu Emil Stanciu – maca easte spuă şi numa a protului filmu, adică “Nu sunt faimos, ama escu armân”. Emil Stanciu u alasă atenţia s-hibă maşi pi aestu al doilea filmu, cu titlu iindependentu, “di la fraţâl’i Manakia pănă tru dzâlile a noastre”.

Easte una explicaţie didip uidisită, ţi spune un muşata “parfum di Balcan’i”, care acaţă di la filmile a fraţâlor Manakia tru care si ved armân’I, achicâsinda, sigura şi anulu 1905, a decretului dat trâ armân’I, la câftarea a statului roman, tra s-hibâ pricunuscuţ minoritate tru imperiul otoman, imperiu ţi ama eara un lândzit a li Europâ, şi lo tra sâ si aspargâ nu priste multu chiro, iara la 1922 si feaţe Republica Turcia, avânda nu sultan, că un preşedinte, Mustafa Kemal Atatiurk.

Aşi că ţi nu putu sâ si facă la 100 di an’i, di la anulu a iradelui, 1905, care si feaţiră 100 tru 2005, si feaţe tru anulu 2015, la 110 an’i di la iradeaua a sultanului Abdul Hamid.

Easte un documentar cu parfum di jubileu, cu ahât ma multu cu cât si bazeadă pi cartea, tru cama marea parte, pi cartea a lu Gustav Weigand, scrisă aoa şi vârâ 120 di an’i, la 1894, Die Aromunen. Anulu aestu cartea fu diznău tradusă în limba romană di un bun cunoscăor a limbâl’ei ghirmană, arămănulu muzicolog, şi trâ aţea putem să-l comparăm cu un altu cunoscător di limbe xeane, printer care şi a limbâl’ei turţească, domnitorulu di pi la 1710, iatu avem invers, 310 an’i di atumţea, domnitorulu a li Moldovă Dimitrie Cantemir, care scrise un sistem di notaţie muzicală tru cultura turţească, atumţea candu eara la Constatinopol. Traducătorulu di anulu aestu, 2015, a cartil’ei di aoa şi 130 di an’i, Die Aromunen, easte muzicologulu Christian Bandu, specializat rtu muzică bâsirichească, şi care are scrisă şi un cântic relighios dedicat a lu Papa di orighine ghirmană, Benedict al XVI-lea. Traduţirea a lu Christian Bandu fu faptâ la mare nivel cu agiutorulu di specialitate a unui lingvistu Mariana Bara. Pi aestu materaial si-are bazată filmulu documentar a lu Toma Enache, şi tutunâoară, aşi cum aduţe şi aminte, pri dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu. Filmul faţe nu maşi unâ prezentare istorică, el agiundze şi până tru dzâlile a noastre, cu numile ţi deadiră aname, fotbalistul Gheorghe Hagi, tora antrenor, ţi fu, unâ muşatâ uidiseare cu miletea a revistâl’ei ţi tora are publicată articolulu, antrenor tru Turchie, la echipa di fotbal Galata Saray, şi tut unâ sportivă di boie mondială, tenismena Simona Halep, loculu 2 tru clasamentul mondial.

Audio –>