Agenda armaneasca 2015.11.17

Un anunţu trâ interacţiunea a noastră ca radio cu ascultâtoril’i a noştri:

Hristu Steriu, 08.12.2015, 22:20

Un anunţu trâ interacţiunea a noastră ca radio cu ascultâtoril’i a noştri:

RRI, tora şi pi Tumblr

Radi România Internaţional (RRI) are di puţân chiro şi un profil pi Tumbler, platformă di microbloblogging şi site di socializare pi care utilizatoril’i pot sâ posteadzâ conţânutul multimedia in cadrul a unui blog public sau privat şi pot sâ urmăreascâ, sâ veadă, bloguile a altor personae.

Profilul RRI poate s-hibâ accesat la adresa

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Raio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie si tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile romană şi engleză), Google+ (postari în romană şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

******************

Un altu anunţu:

Anunţ concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui, Constantin Antonovici (1911–2002), care avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

Şi tora, întribările:

– Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

– Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

– Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

– Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Armân’il’i di Dobrogea, reghiune tru vestul a li Românie.

Pi 10 brumar, emisiune di televiziune la postul “Dobogea TV”. Tru emisiunea a lu Cristian Hagi, furâ invitaţ doi armân’i, Mioara Gospodin şi Constantin Stere. Emisiunea avu ca temâ “care suntu armân’il’i di Dobrogea” şi care easte specificulu a lor, care suntu adeţâle şi tradiţiie a lor; dâscâliţa Mioara Gospodin feaţe unâ muşatâ prezentare tru care si referi şi la semnul a cruţil’ei pi frâmte, pri care lu purta un chiro ninte armânile tra sâ si spunâ aşi că suntu creştine. Unâ altâ tradiţie easte aţea a hlamburâl’ei di la numtâ, la care fu dată explicaţia că ea are pândza albă, tra sâ si ştibâ că nu easte unâ adunare ţi s-poatâ s-hibâ mutritâ cu şubeie că poate s-aducâ zim’ie a imperiului otoman. Flambura eara unâ flamburâ albă, ca semnu di pace. Deadun şi cu alantu invitat, Constantin Stere, Mioara Gospodin, ca dâscâliţâ, pricunuscu că numţâle di armân’i si fac tora nu maşi cu ghambro şi cu nveastâ armânâ, ama si fac şi casătorii mixte, iara cilimean’il’i nu suntu nviţaţ totna sâ zburascâ armâneaşte. Constantin Stere deade apandise şi la ntribarea desi armân’il’i, a cure lâ si dzâse şi macedoneni, la v’inearea a lor tru România, au vârâ ligâturâ şi etnicâ, nu maşi geograficâ, dupâ loculu di iu vinirâ tru România, cu vecl’il’i macedoneni. Pâreara a lui personalâ, aşi cum pricunuscu el, easte că armân’il’i si trag di la vecl’iul popul a li Machidunnie, di sum Marile Alexandru, ama fu onest şi spuse că aestâ nu easte şi pârearea a specialiştilor.

**********************

Un evenimentu si feaţe şi Bucureşti, unâ andamuse poetică. La Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucueşti, fu prezentată, viniri 13 brumar, cartea di poezii a lu Constantinos Kavafis, putem s-dzâţim poet Greco-englez, di cara bână cându eara m’ic şi tru Anglia, poezii tru traduţirea a poetului armân Spiru Fuchi. Un studiu dispre Kavafis, tru arhiusita, ică prota parte, a cartil’ei easte simnat di poetulu şi eseistulu George Vrană. Cartea si alinci Tirana, anulu aestu, la editura Botimet M&B. La adunarea di Bucureşti, cartea fu prezentată di autori, Spiru Fuchi, care tut aţea dzuuâ avu şi aniversarea, dzuua di naştire, ca traducător, şi Geroge Vrana, ca semnatar a studiului introductiv la opera a lu Kavafis. Fu faptu un recital di poezii, recitară Spiru Fuchi, Geroge Vrană, Toma Enache şi Aurica Piha.

Audio –>