Agenda armaneasca 2015.10.13

Hristu Steriu, 24.11.2015, 21:54

Siptâmâna ţi tricu, viniri 9 şi sâmbâtâ 10 di meslu a SâmMedrului, si ţânu Bucureshti, la Hotelul Royal, Congreslu a mul’erlor ararmane, ed a daua.

Evenimentul fu organizat di Uniunea a Mul’erlor armâne di prituttsido, prezidenta, avocat Chirata Meghea, sora a l’irtatului pforsor doctor Vasile Barba, cunyuscut pri-tru uniunea a lui ULCA di Freiburg, şi revista Zborulu a nostru.

Eara viniţ reprezentanţâ di-tru Albania, Grecia, Machedonia iugoslavâ di pi Vardar; sâ spunim ndauâ nume: Anitsa Ianachevschi (Mk) cu una pareie şi tinirulu Alexander Atanasovschi, delegatsia n-cap cu Mita papuli, cantatorareaTania Nikolovska (mk), Pareia di Seres (gr), cântâtorulu Hristo Goci, di Biligrad, lila Cona cu una pareie di 6 mul;eri di la sutsata “Lum’ina”.

Furâ fapte discuţii dispre studiarea a limbal’ei armaneasca tru sculii; sculiile di Bitule, shi atsea di Kumanova iu zburâ Atanasov, sculia di Bucureshti, iu zburâ Elena Saricu-Todică. Viniri dicsearâ fu faptâ şi unâ searâ armâneascâ, cântarâ Flori Costea, pareia di Velingrad, Dorkovo, mul’erile di Biligradi.

La aestu congres fu faptâ şi unâ dezbatire moderatâ di Chiraţa Meghea. Si remarca intervenţia a lu Goerge Vrană, poet şi eseistu, autor a cartil’ei di poezii “Avigl’itorulu di zboarâ”, şi a eseului “Jurnal interior”, aestu di ma nâpoi tru limba română. Un participantu la aţel evenimentu, domnl Puiu Bajdechi, cu unâ bună bună entipuse la ţi dzâse Geoge Vrană; ligat cama multu di ţi dzâse George Vrană, Puiu Bajdechi scrie tru un email, alidzem, :

“Entipusea tsi va nâ armânâ tu minti sh tu suflitu dupu aestu Congres easti câ avem unâ limbâ etimâ ti azburari shi unâ culturâ arhundicheascâ, ashi cum multu mushatu nâ azburâ durutlu Yioryi alu Vrana tsi ciudusi tuts oaspitslji cu shtearea a lui di carti.”

**************************

Di Bucureşti m’eardzim trâ un evenimentu şi Constanţa, la amarea Laie, la unâ diavase tru bâsearicâ pri arâmâneaşte, aşi cum nâ informeadzâ tru un email Goran Puşuticlu. Di pi zboarâle a lui ştim câ sâmbătă, 10 di mesulu di SâMedru si feaţe aestâ slujbă. El dzâţe:

La placaria-a niscantsalor makedon-armanji (numâ pi care va s-videm că George Vrană u minduiaşte că nu easte corectâ; na turnăm la zboarâle di eamil) di Custanta u dau aesta habari musheata.

Şi Goran Puşuticlu da hâbarea că:

Unâ pareii di makedon-armânji, di CUSTANTSA, cumândâsitâ di RACU NICOLAE, aflarâ acâkiseari shi aprukiari la STOICHIN CIPRIAN tsi iasti preftu paroh la Bâsearica SÂMTSÂLJI AMIRADZ CONSTANTIN SHI ELENA”. Diavasiea fu faptâ di preftulu CARAIANI NASHCU.”

*******************

Numa a lu George Vrană si leagâ di daule hâbări ţi li spusim, di prima, ca participantu la dezbatirea moderată di Chiraţa Meghea, di a daua, tru ligâturâ cu numa a pareil’ei care câftarâ diavasea pi arâmâneaşte; adică numa di “makedonarmân”, după cum videm că scria ninca di-ru 2010, Geoge Vrană, easte incorectă.

Tru anulu 2010, Vrană pitricu pi grupurile electroniţe dauâ epistole di-tru corespondenţa a lui di-tru care videm minduita pi care u avea şi u are ligat di identitatea armânească. Faţim unâ extradzire di ţinţe pasaje di-tru aestâ corespondenţâ, pi care George Vrană u avea bâgată la dispoziţia publică ninca di-tru 2010.

Bunăoara, numa di “makedon-arman”, ashi cum di ex. videm tru un email a lu
Tru epistulia (a daua, cu “numa a noastra ecumenica”, di textul di ma nghios) catra Apostoli alu Mihulitsi, Ghiorghi Vrana dzatse:

“Tora himu ti hazi! Ma s-lu-ntribamu paplu i vâr’ strâpapu ţe easti va apândâsea troarâ: armânu! Nu makedoarmânu, nu elino-armânu, nu ipirotu-armânu, etc.” (“Numa a noastrâ ecumenicâ easti aţea di armânu.”)

Tsi cara ca ninte di Imperiul roman, avea -si ducheashte tru textu – alta numa:

“(Si-amintă imperiulu şi) strauşiľi a noştri u loarâ numa imperialâ. Numili: elinu, makedonu, thessaliotu, ipirotu, etc., si-adrarâ numi locali. (Numa a noastrâ ecumenicâ easti aţea di armânu.)”

Tu bitisita, si veade ca straushili a noshtri suntu romani:

“Tru lumea aestâ ţi vai treacâ barimu s-nâ alumtămu s-nâ-u-aflămu ziya/ echilibrulu şi s-lu câftămu averlu cu aţea bona fides/ bunâ pisti cumu nâ da urnimie strauşiľi romańi.”



b) Ca ună confirmare (l)a ţi dzâţe domnul Iani Gusho, că putem să zburam di armani di-tru Eta di Mese, videm shi la G.V. că:

“Numa di armânu easti şi-ea unâ numâ pnevmaticâ. Ea siyura, s-tradzi di numa di romanu, ama simasia a ľei easti ligatâ ma multu di Roma orthodoxâ ş-ma psânu di Roma clasicâ.”

Numa di arman si leaga ma multu di Roma ortodoxa shi ma putsn di atsea clasica.



c) “Furtul reciproc” tra-s dzâţim aşi a numilor “dipuse”, organic shi, respectiv, ni-organic (“constructu artificialu”), di-tru “roman(us)”. Aramanili- “grets”, gretsali – “v(a)lah”. G.V. dzatse:

“Easti di-apoia interesantu câ armâńiľi nu lâ dzâsirâ vârnâoarâ a greţiloru, romei. Tu limba armâneascâ, armâńiľi lâ dzâsirâ a greţilor, maşi greţi. Tu idhyea limbâ a noastrâ unu armânu nu putea s-dzâcâ vârnâoarâ câ easti grecu. Cara greţiľi arca zboari multu greali ti armâńi şi-armâńiľi avea ti greţi, zboari multu greali.”

Ama, ca oamini di ună piste, şi continuânda idiul imperiu, aramâni shi greţ si alumtară contra a turcului:

“Aestâ easti isturia, acşi cumu easti nyrâpsitâ şi nu easti ti vârnâ alâvdari. Cându vini chirolu a alumtariľei contra a turcului armâńiľi şi greţiľi furâ deadunu.”

d) Un pasaj, “di-tru chirolu a lu Iustinian :”, tru care si veade aţea ţi nâ intiriseadză aoa, “Continuu-l Romanicum” a li Matilda; ama şi aţea di la punctul c), cu alâxirea di numâ (romanică):

“Tu chirolu alu Iustinian ţi eara unu machedonu romanidzatu, anamisa di romanu, armânu, râmănu, rumânu şi criştinu orthodoxu eara identitati. Tu-aţelu chiro, numa di grecu/ elinu eara unâ cu numa idholatru. Ti-aţea greţiľi şi-u-aleapidâ numa aşi cumu dzâţi şi marli poetu Kavafis tu microeseulu Greţ şi nu romańi, şi u loarâ numa a noastrâ: îşi dzâsirâ romei. A noauâ a armâńiloru ţi earamu di-alithea romani/romei nâ dzâsirâ vlahi, prota ta si scoatâ tu padi unu populu latinofonu şi-di-apoia ma amânatu, ti pezâ ş-ti prusvulisiri.”



e) nu mata lu dăm pasajulu cu “diada limba-ontologhie”, ama fatim un şcurtu comentariu că, pizuiarea reciprocă (un-alantu) a greţâlor şi arămănilor, duse până tru sone aclo ca arămănili sâ caftă să-şi ascapă limba tru “diaspora”. Şi, nai ma uidisitu părea ună ţară (loc, pimintu) iu să si zburască limba, dipusă şi ea organic di-tru aţea latină (populară).



Iara zburarea a lei tru Ellada eara un actu di curaj; aşi că, poate şi auşili ţi nu putură s-fugă di aclo, tra să-şi ascapă fumelle, li “ţânea cama largu” di limba a lor di dada.



“Alithea easti, câ mulţâ armâńi di-tru Elladhâ şi-u avinâ limba di mumâ, şi-u pizuescu limba ţi nu u cunoscu şi lu pizuescu şi suflitlu armânescu. Si-ľi vedu io aeşti giońi, anda va si-andâmuseascâ cu strauşiľi, tru lumea alantâ. Nu puteţ s-fudziţ di voi şi di alithea sinidhisi ţi easti boaţea alu Dumnidză. “