Agenda armaneasca 2015.09.29

Cunuscutulu cercetător ghirman, ama ţi zburaşte armneaşte has ca un armân, aform’ie di care vru sâ intrâ şi ma ghine tru lumea armâneascâ şi si nsură cu unâ armânâ, Tede Kahl, di la Universitatea di Jena, organiză cu agiuor di ma multe părţâ, un simpozin cu tematică di istorie şi cultură, tru capitala Româniil’ei, Bucureşti. La aestu simpozin el prezentă unâ temâ ligatâ di armân’i. Evenimentul si feaţe siptâmâna ţi tricu, gioi, pi 24 agheazmăciune, şi avea numa: Simpozion Istorie şi patrimoniu cultural

Hristu Steriu, 09.10.2015, 21:55

Aestâ primă ediţie fu organizată di Muzeul Municipiului Bucureşti şi Universitatea “Friedrich Schiller” din Jena, Germania. Fură invitaţ specialiştii di-tru mediul muzeal şi academic, a cure lâ fură bâgate la dispoziţie, un cadru în care sâşi prezintă ultimile a lor cercetări.

Participară un numir mare di cercetători, şi lâ u spunim numa ţilor di-ru consiliul ştiinţific ţi coordonă aestu simpozion: Acad. Univ. Prof. Mag. Dr. Thede Kahl, Universitatea “Friedrich Schiller” din Jena, Germania, Prof. Univ. Dr. Octavian Buda, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Dr. Andrei Kozma, Preşedinte, Societatea Academică de Antropologie şi Dr. Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului Bucureşti.

Lucrătrile prezentate avura tematiţ variate, cum putem să videm pri numa a ţilor 11 lucrări; bunoară:

Oarile di discurmare a unui mare agă. Manuscrisul lui Manuil Serghiade (1775-1844) din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, Dr. Daniela Lupu, Muzeul Municipiului Bucureşti

Fraţii Konteschweller, pionieri a radiofoniil’ei mondială, Dr. Ioniţă Dăescu, Robomatic Process Control

Ţi faţim cu Lucrătoarea la I.A.S.? Model sau foto-model?, Delia Marinescu, Muzeul Municipiului Bucureşti

Maşini cu abur la Muzeul Tehnic, Aurel Tudorache, Muzeul Naţional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida”

Veneţia pri-tru ocl’il’i a lu Jean Giono, Prof. Dr. Roxana Zanea, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, Istoria Artei

Românil’i di-tru câsâbălu Satu Mare — Sătmar, Răzvan Roşu, Universitatea “Friedrich Schiller” Jena

6. Lucrarea a profesorului di Jena Tede Kahl va u spunim tru sone.

Lacul Pannonic cuaternar: Marea Albă a mitologhiil’ei românească, Dr. Mircea Ţicleanu şi Radu Nicolescu, Institutul Geologic al României, Alexandru Ţicleanu, Cercetător independent

Aplicaţii a li Ştiinţă a Materialilor tru evaluarea artefactelor din Patrimoniul Cultural, Prof. Univ. Dr. Rodica Ion, ICECHIM, Bucureşti / Universitatea Valahia, Târgovişte, Facultatea di Ingineria Materialelor

Valorificarea a patrimoniului cultural pri-tru conceptul di living history, Amalia Alexandru şi Mihai Dragomir, Asociaţia Mioritics

Băn’ile Herculane di la Thermele romane descoperite recent (2015) la Băn’ile Imperiale, Dr. Adrian Ardeţ, Muzeul Judeţean di Etnografie şi a Regimentului di Graniţă Caransebeş

Cum ninca nu u spusim tutâ lista, ar`mase trâ spunire numa a lucraril’I ligatâ di arâmân’i, lucrarea:

Aromânii şi meglenoromânii: Experienţe din cercetarea de teren, Univ. Prof. Mag. Dr. Thede Kahl, Universitatea “Friedrich Schiller” Jena.

********************************

La un altu muzeu, la Muzeul Ţăranului Român, tut di Bucureşti, şi tut di pi 24 agheazmăciune fu organizată ună expopziţie dedicată unei mare coregrafă di farâ armâneascâ Floria Capsali. Vernisajulu, dişcl’idirea a expoziţil’ei, si feaţe pi 24 agheazmăciune şi fu dişcl’isă chiro di ună siptamănă. Alexandru Gica nâ pitreaţe ndauă informaţii ligate di Floria Capsali. El dzâţe:

Floria Capsali (1900-1982) fu nai ma marea dansatoare/balerina ditu Romania.

Afen-su eara armanlu Xenophon Capsali. Tuts alj grea Foni i Fonciu. Foni Capsali fu revizor/inspector la sculiili romaneshtsa ti armanjlji ditu Turchie. Afen-su alu Foni, Costa Mitra Capsali, fu mari embur tu casabalu Parleap/Prilep. (Costa Mitra Capsali muri la anlu 1907). Fumealjea Capsali s-tradzea di Moscopoli. Di aclo fudzira Crushuva shi, di-apoia, Parleap. Foni Capsali muri la anlu 1913 cu furnjia a polimurilor balcanitsi, tamam anda vrea ta si s-toarna Romania. Nu shtiu furnjia ti cari muri (eara tinir anda muri).

Dada ali Floria eara romanca, u acljma Maria shi fu dhascala shi directoare la Sculia ti feati ditu Bitolia. Floria si-aminta Bitolia. Floria avu nica una sora, Silvia, tsi fu mari sportiva.

A. Gica

Evenimentul Floria Capsali avu loc tru un ciclu ţi avu ca tematică dansul, iu si prezentară doi mări dansatori armân’I, Floria Capsali, 24-30 agheazmăciune, şi Ion Tugearu, maşi 29 agheazmăciune;aestu di ma nâpoi si desfăşură la Centrul Național al Dansului București, Sala Stere Popescu. Ciclul, sâ-l’I dâzţim, de fapt un proiectu, are numa Ligatura a Dansului.

Time Dance Connection. Bucharest in Action (1925-2015)

Evenimentul Floria Capsali si feaţe la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Tancred Bănăţeanu

Fu expoziţia dedicată a li Floria Capsali, la care fu cercetător şi curator Corina Cimpoieru, şi putu s-hibâ vizitată în perioada 24 — 30 agheazmăciune; ea bâgă deadun unâ serie di colaje fotografiţe documentare, fragmente audio ţi deadiră glas, pri-tru lectura a lu Zoltan Butuc, a croniţâlor dispre recitalurile a li Floria Capsali, proiecţia filmului documentar Dansuri româneşti”, în reghia a lu Ion Şahighian, şi expuse, în premieră, un set di manuscrise a corespondenţâl’ei a li Floria Capsali cu Casa Regală, aflate tru arhiva personală a doamnâl’ei Liana Tugearu. Expoziţia va fu însuţâtă di prezentarea a cartil’ei Amintiri despre Floria Capsali”, simnată di Mitiţă Dumitrescu şi di unâ dezbatire dispre contribuţia a li Floria Capsali la inovaţia a dansului românescu.

Audio –>