Agenda armaneasca 2015.09.15

După cum ştim, easte işit numirulu pi alonar şi agustu, numir diplo a revistâl’ei Frăţia, pi care u scoate Suţata culturalâ “Armân’il’i di Albania”. Director, aduţim aminte, easte Robert Ciolacu, redactor şef, Iani Guşo. Un articol importantu a revistâl’ei si referâ la agiutorlu pi care lu da statulu roman cu burse trâ tinirili armân’I tra sâ-şi facâ studiile. Tru articol si dzâţe:

Hristu Steriu, 16.09.2015, 21:52

După cum ştim, easte işit numirulu pi alonar şi agustu, numir diplo a revistâl’ei Frăţia, pi care u scoate Suţata culturalâ “Armân’il’i di Albania”. Director, aduţim aminte, easte Robert Ciolacu, redactor şef, Iani Guşo. Un articol importantu a revistâl’ei si referâ la agiutorlu pi care lu da statulu roman cu burse trâ tinirili armân’I tra sâ-şi facâ studiile. Tru articol si dzâţe:

Esti locu şi chirou s-accentuăm că statu român, ăn mod ni arruptă tu asiti 25 di añi democraţiă, ar agiutată ţi tinărl’i şi tinerele armăni dit Arbinuşia să facă studi tu Românii. Ti aistă el ar dată bursi ti studiări tu sculili media ş-ma multă ti studi universitări şi postuniversitări. Şi asitu anu suntă pisti 100 di bursi tu specialităţi diversi la universităţi României. Di aisti 20 suntă ti mediţină, stomatologie şi farmacologhii.

[…]

După aici añ suntă mulţă aţel’I ţi ar bitisită studili tu România (ună luguriă aproximativ suntă pisti 1500). Elji suntă ocupată cu lucru, ma multu tu Arbinişii, ma şi tu alti stati di la UE şi pănă USA, Canada şa. Aco a lor u esti cunuscută diploma, după ţi ar dată exami ti cunuşterea ghini ali limbi a locului şi cătuvroră ti vără exami speţifi ci, care suntă luati cu efculii di el’i.

Aistă fu şi esti agiutari concret ti armâñ. Tutashi spuni sh-di aprucherea namsa di poporu român şi albanez tu eta. Rinaşterea şi Indipedenţa ali Albanii, cum u aproachiă istorieñ serioz, ar avut agiutari di la statlu Român a aţlui chiroulu tu tuti cămpuri. Pisti tută creândalui ti mulţ patrioţ albaneză puteari ta să şead (sta) tu Românii, să lucredză, şi să lupteadză ti chestiunea a Rinaştieriei şi Indipendeţiei.

N-avem aoa ca scăp s-aduţem tu minti ună pleiadă di patrioţă cu anami ca Naum Veqilrhaxhi, Nikolla Naço, Asdreni. Nu ma comentăm niţi călătoarea al Ismail Qemali ti scularea flambura. El spusi că andamusia cu comunitatea albaneză la Bucureşti şi agiutarea finanţiară di la chevernisia română furâ cu multu importanţâ (simasiă) la iniţiativa a lui istorică.”

Tru articol si aduţe aminte că şi imnul a li Albanie, a cure text easte scris di un albanez născut tru unâ hoarâ Drenova, aproapea di Corcea, aşi că putea s-hibâ armân, imnul easte pi muzica a unui mare compozitor roman, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Autorulu a textului, Alexandru Sotir, Asdreni, di Drenova, fu vinit şi în România şi cunoştea nâheamâ cultura română. Si pare c la imnu si inspiră după un text, care un numir di an’i fu imnu a li Românie.

Ma diparte articolul si referă la zboarâle a scriitorului Nico Nicola şi dzâţe: “Vrem s-aduţem aminti aoa zboarili a scritorlui ănsemnat, cu arăzga armână di Pogradec, Niko Nikolla. Tu ună di multi activităţi, ţi fiţea Suţata a noastă culturală Armâñl’i dit Albanii”, tu ahurhita a añl’i 90-ţă di la secului tricut, cănd căt avea pornită, avea acătată agiutarea ali Românii cu bursi ti studi el (Nico Nicola) dzăsi:

Aistă agiutari, ţi da România di la importanţa esti multu ma multu di ţido altă agiutari ţi ăl’i yini Albaniei şi armâñlor. Poati s-pitreca vârru niscăţ saţi cu patati, niscănţă vişteari ică alti agiutări materiali, ma tuti aisti nu poati s-hibă isa cu bursi ti studiari, că ţe aisti bursi arruncă thimel’i ti yinitorlu, arruncă thimel’i ti un bărr di intelctual’i cu valori straordinari şi, tutaşi, esti agiutari mari ti fumel’I ţi va s-pitrecă fi ciorl’i şi featili a lor ti studiări tu România”…

Macă aisti zboari a scritorlu niagrişăt li zdupunăm tu dzuua di adză la nivelu a cafi fumel’i, ţi ar avută tiha s-pitracâ trâ studiari featli şi fi ciorl’i tu Români, ţi ăn realitate suntă mulţ, va s-easă clar căt ndriptati avu Niko Nikolla şi căt cu importanţă ar fut şi esti asită agiutari ăn continuări.

Ti aistă agiutari suţata a noastă culturalâ Armâñl’i dit Albania”, cu centru la Tirana şi fi lialili la 16 di ragiuni efharistuseshti România.

******************

Di-tru Albania, treaţim la unâ hâbare, la unâ carte di-tru America.

Domnul Andon Hristo, vrutulu a nostru ascultâtor di-tru Arbinişie, nâ informeadzâ dimulte cu evenimentile ţi si fac aclo. Tru un email di siptămâna tricutâ nâ informeadzâ trâ unâ carte scrisă di un albanez-american ligatâ di armânân’i. Numa a cartil’ei: “Populul a meu: armăn’il’i”. Autorulu Spiro Shetuni, easte professor la Universitetea Winthrop, Rock Hill, South Carolina, USA; studiant, pedagog, etnomuzicolog, muzicolog albanezo-american cu natsionaliteati Aromânâ, Doctor di Folozofii in domenea muzicâie, autor di cârts, studii, artcolii academichi, trâ muzica traditsionalâ sh-profesionistâ albanezâ, studiant visitor la institutsioni importanti di cercetâr-shchientifits, professor la domenea Etnomuzicologhie la tsiva Universiteti Americane.

Entrâ multi studii di a-lui un biloc important easti opera Seria di shasi cârts, “Populu a melu: Aromânii”.

Aestâ oper easti, ninti oarâ, agiundzeari a studiilor fapti la aromânii din Alnbanii, ti mults añii pi aradâ. Opera aestâ s-mâtiseashti sâ spunâ in modâ obiectivâ tsiva cazuri importanti etnologhichi, istorichi, etnoculturore, sotsiale- a popului aromân.

Prima carti- Aromânii: Introductsii- fatsi dizvârterea a cauziei aromânâ ca unâ cauzâ importantâ a istoriografiei balcanicâ, anda spuni ca timel’iu fonamental istorico-sotsial a pupului aromân ti ntragâ seria di shasi carts.

A daulea carti- Aromânii: Etnologhii- fatsi obiect studii aspecti trâ identitetea etnicâ aromânilor, ca: natsionalitetea, limba, credintsea relighioazâ, numirlu a populatsiei, râspânderea gheograficâ, bana traditsionalâ, sustsinerea sotsialâ-gheograficâ,zânâtsli, ligâturili mârtare/surare.

A treilea carti- Aromânii: Istorii- fatsi obiect studii aspecti dit istoria aromânilor, andrupare la carts,documenti sh-materiali archivale cu autoriteati shchientificâ. Tut ashâ, aestâ fatsi analizâ pericl’iu shi drama aromânilor tu disa a daulea etil’ei XX: presionlu, persecutsionul, clisoare, vâtâmarea aromânilor fârâ steps.

A patrulea carti- Aromânii: Culturâ- fatsi obiect studii cultura poeticâ sh-muzicalâ aromânilor, anda fatsi clasificarea universalâ a l’iei, pi dupu locurli printsipiali iu el’i bâneadzâ.

A tsintsilea carti- Aromânii: Autobiografii- easti unâ marturii personalâ, dit bana aromânilor, cai s-mâtiseashti sâ spunâ râspunsul la shupea a modelului shecsperian: “ S-esht icâ s-nu esht aromân?!”

A shasilea carti-Aromânii: Concluzion- spuni cauza a vighearil’iei a identitetiei natsionalâ aromânilor shi a nvitsârilor tsi spuni istoria a lor, anda agiutâ ca detsizion fundamental istorico-sotsial ti ntragâ seria di shasi cârts.

————-

Domnul Andon Hristo nâ da un citat cu ndauâ zboarâ di caracterizare a autorului, Spitor Shetuni, zboarâ simnate di un american, Dr. Mark Y. Herring, care dzâţe: “Shetuni easti poati autoritetul cama aleptu a ocsidentului ti subiectul a muzichei albanezâ. Lucrul a lui novator pri aestu subiect easti tiñisit pi dauli pârts Atlanticului”.

Audio –>