Agenda armaneasca 2015.09.08
Optu agheazmaciune, dzua di naştre a li Stâmârie, easte şi dzuua di naştire s-dzâţim a li Republoica Makedonia, di pi Vardar, ţi are capitala Scopie. Tru chirolu a lu Tito, cându eara unâ di aţeale şase republiţ, a li federaţie iugoslavă, eara “banovina — componenta di federaţie — di pi Vardar” (Vardarska Banovina). Di Iugoslavia (Republica Federativă Iugoslavia, care si feaţe aşi ma m’ica, Serbia şi Croaţia) si disfeaţe tru pace, tru anulu 1991, pri-tru referendumulu di la 8 agheazmăciune 1991. Di atumţea si dzâţe Dzua a li Independenţâ (Den na Nezavisnosta).
Hristu Steriu, 08.09.2015, 22:02
Tru un di cama mărl’i câsâbadz, tru Bitola di ma ninte, avea ma ninte în cadrul a nviţâmintului susţânut di statuu roman di ma ninte, Liceulu di Bitola. Numa a unui altu câsâbă, Cruşova, si leaga iara di un evenimentu armânescu (sigura şi sârbescu-machidunean) Republica di 10 dzâle di Cruşova, insitutitâ pri-tru Ilindenlu, dzua şi sârbâtoarea di Sâmtul Ilie, răscularea di la 1903. Unâ numâ importantâ, ică nai ma importanta di atumţea fu a lu Pitu Guli, eroulu di Cheatra a ursâl’ei, capidan di farâ armâneascâ. Un echivalentu vârâ turlie a ţilui evenimentu di la 1903, fu concesia faptâ di Imperiul Otoman, care la câftarea a statului roman, şi cu agiutor di la patrulie mări puteri europeane di atumţea, deade un decret cu ndepturile a rămăn’ilor, supuşi crăştin’i, di tru Imperiul ottoman di relighie islamică.
Aduţim aminte că tru Constituţia a li Republicâ Makedonia, armân’il’i suntu unâ di naţiun’ile constititutive a statului.
Pitreaţim urarea di la mulţâ an’i s-bâneadzâ, ică şi trâ daima, a li Republicâ Makedonia ! Trâ daima ca tru versurile a nimuritoaril’ei Eneida a poetului Publius Vergilius naso, tradusâ I armâneaşte di poetulu şi scriitorulu Dina Cuvata. Diznău “La mulţâ an’i”, la Den na Nezavisnosta !
******************
Un evenimentu ligat di postul a nostru RRI, cum nâ informeadzâ colegulu a nostru di la secţia în limba ucraineanâ, Vasile Captaru.
Câştigătorii concursului cu premii “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre” organizat de RRI, sotii Alexandr si Alla Gedz, din Kiev, Ucraina, au sosit în România. Însoţiţi de redactorul RRI Nicolae Onujec, ei vor petrece un sejur de 7 nopţi, cu pensiune completă, la Hotel Delta” din Jupiter. Cei 2 câştigători vor avea parte de plajă şi aventură la malul Mării Negre, vor vizita principalele atracţii culturale şi istorice din Constanţa şi Mangalia, dar şi din întregul judeţ Constanţa (muzee, catedrala, mănăstiri şi biserici ortodoxe, moschei, geamii, portul Mangalia), vor vizita Pestera Sfantului Andrei – prima biserica crestina din spatiul romanesc, vor face echitaţie şi tratamente balneare, în funcţie de preferinţe. În luna iunie au vizitat România si câştigători primului sejur pe litoralul sudic al Mării Negre, Jaroslaw Jedrzejczak şi Justyna Drgas- Jedrzejczak, din Polonia. (Vasile Captaru)
************************
Unâ altâ poetâ armână, ţi bâneadzâ tru Ghirmânie, Kira Manţu, ţi la bitisitâ di agustu eara la discurmare tru Gârţie, si hârâseaşte sum câldura a soarilui di la Amarea Eghee, di cartea “Soarile dit sinduki” a poetului armân di-tru America, Dini Trandu.
Aşi cum vâ avemn spusâ, işi numirulu a revistâl’ei Frăţia, 7 şi 8, di pi alonar-agustu, şi tru ea videm semnalatâ şi cartea a lu Dini Trandu. Prota ndaua zboarâ “Zboarâ di ahurhitâ”, di-tru carte pi care li scrie şi revista: “Zboara di ahurhita
……Vārâ palâ di vimtù kindurea di nj-adutsea njiurizmi di liliuci mash ta s-u-alasù, si s-agioacâ niheamâ, cu peru-a melù di fi ciuricù…Câti vārù puljiù azbuira pi disuprâ, sh-dapoia kindurea pi vārâ lumaki, shacâtsa s-batâ unù iho di harau câ aflâ unù locù ta si-sh discurmâ adiljiaticu…Ma-nclo, s-avdza unâ ca vreavâ nicumtinatâ di-alghini,
tsi di tahinârili, dipuna multù nicukiri, di pi-arazili di soari, tish namisa di liliuci, di sh-umplea ghiumili cu polenu ti-njiari… “ S-videm ţi minduiaşte şi poeta Kira Manţu la aestâ lum’inâ dit sinduki:
CUSTANDIN DINI TRANDU — LUNJINA DIT SINDUKI“
(Pârmithi ti nits sh-ti mări-Isturii-Poemati-Minduieri)
Pi-amealu di Eyee, aproapi singurâ, aplucusitâ di isihia tsi daima u caftu shi câtivârâoarâ u aflu…
Dishcljidu cartea alu Dini Trandu, adyivâsescu shi cadu pi aesti zboarâ: Ore, aistâ minti a meauâ, nu shtiu cari nj-u deadi, ama easti mult zurâ ca vâru mândzu ni-ancâlicatu.Câtiunâoarâ zuruseashti di dipu, nu-nj mi-alasâ s-aushedzu rihati.“
Easti atsea zurleatsâ“ potitivâ di câri zburashti daima Yioryi Vrana, atsea zurleatsâ cari nâ pindzi, noi, scriitorilji, s-acâtsămu căljiurli ali fantasii shi litiraturâ…
Trâ Dini Trandu shi trâ prota a lui carti (Râdzâtinji“) anyrâpsiiu cându alânci, la 2010…
Dzâtsemu atumtsea:“Lu cânâscuiu Dini Trandu trâ-ndauâ sticuri di oarâ Curceauâ sh-Muscopuli, la 2010. Vidzuiu mashi haraua tsi-nyilicea tru ocljii-a lui, câ s-afla anamisa di-ahântâ armânami. S-videa câ di multu purta aestu doru cu elu!
Lu shtiamu cântâtorlu di “rock” armânescu tsi n-avea adusâ ahântâ harauâ sh-mushuteatsâ, ascultânda cântitsli avdzâtsloru Beatles, tu limba a noastâ.”
Aestâ easti calea tsi u featsi Dini Trandu: di la cântâtoru di rock la unu dealihea scriitoru armânu.
Adzâ tsânu tu mânâ unâ sfinduki virtualâ (“sinduki” — cumu dzâtsi Dini, tu grailu fârshirutescu), di iu dukescu cumu yini unâ lunjinâ vluyisitâ… Easti cartea nauâ alu Dini Trandu — “Lunjina ditu sinduki”, alâncitâ aoa shi-ndoi meshi, tu unâ editurâ di Gyrocastro, Arbinishii.
Cari ari haraua s-dishcljidâ aestâ “sinduki” va s-aflâ nâuntru mushutets litirari, tu limba armâneascâ cu pispileri di zboarâ ditu grailu fârshirutescu: “pârmithi ti njits sh-ti mări”, isturii di zâmani, liricâ romanticâ, liricâ ti cântari (texti ti cântitsi nali, rock), caduri…
Tu ahurhita a cartiljei Dini Trandu shi-nyrâpseashti singuru bioyrafia cari easti, ashi cumu dzâshu, di la cântâtoru di rock la scriitoru di limbâ armâneascâ.
Cumu aveamu dukitâ ditu prota carti, Dini Trandu easti unu dealihea prozatoru/pirmithusitoru, ahoryea di alantsâ scriitori armânji. Proza a lui easti unâ ampilteari di fantasii shi realu cari s-bitiseashti daima cu unâ dimândari, unu mesagiu, trâ armânami.
Nu minduescu s-anyrâpsi altu vârâ cu ahântâ vreari shi dureari trâ kiruta hoarâ armâneascâ, fârshiruteascâ, Pleasa di Nsusu!
Proza cu armatolu Thanasi Nastu easti unâ capodoperâ. Câtu aveamu adyivâsitâ cartea cu documenti trâ Papa Lambru Balamaci, alu Alexandru Gica… Multi di atseali spusi tu aesti documenti suntu shi tu pirmithusearea alu Dini Trandu… Elu u shtii isturia alu Thanasi Nastu spusâ di muma/maia a lui, Hrisula Trandu, sorâ cu Thanasi Nastu… Aestâ prozâ easti unu dealihea stsenariu trâ unu filmu.
Carti aleaptâ, tu musheata limbâ armâneascâ fârshiruteascâ…
Cartea alu Dini Trandu, mplinâ di seamni, noimi, simboluri, idhei, easti-nyrâpsitâ cu unu singuru doru: Armânamea prindi sâ-shi aflâ râdzâtinjili, ISTURIA tu VREARI, AKICÂSEARI, UNITATI!
Mesagilu ditu soni a cathiunui “pirmithu” easti optimistu… ashi cumu suntu sh-cântitsli cu cari Dini Trandu nâ poartâ tu unâ lumi armâneascâ tsi s-pari câ nu va s-kearâ vârnâoarâ:
“Sh-dzuua di adzâ nica arâdemu sh-mâcămu pitâ… câ pita sh-vrearea armâneascâ nu s-bitisescu vâroarâ! Nu kirumu! Nu kiremu! Nu va s-kiremu!”
Kira Mantsu
31.08.2015
**************************
Unâ hâbare sportivă, ligatâ di antrenorulu di fotbal Gică Hagi, care pi 2 agheazmăciune fu invitat la unâ televiziune sportivă din România, Dolce Sport, iu cu mare vreare, ama şi mulţan’iisire di pârinte, zburâ şi dispri hil’i-su Ianis. El dzâse că easte ca vârâ capidan cum si dzâţe: “
.”Are samanta di lider, sa nu spun ca si-are nascută lider. Fu onorat ca poarta banderola la 16 an’i si 8 meşi şi mutreaşte sa-l faca dip ghine aestu lucru.
Lu-am bâgată capitan după accidentarea a lu Cernat. El di m’ic easte capitan, l’i sta ghine aşi. Eu nu fuiu capitan pana la 19 ani. Are potential enormu. Criscu 12 centimetri tru anului di ma nâpoi şi agiumse să alagă 6 kilometri la un meci.
Ianis arămâne cu noi pana la anul, di vârâoarâ, ma că si hibă că Fiorentina decide, poate să-l l’ia di iarna ţi v’ine. El’i păltescu, el’i decid. Ama zburâm, comunicăm, nâ achicâsim. Di aestâ aform’ie lu-am cedată, tra să aghun’usim puţân procesulu di formare, eo avem chefe ninca sâ-l ţâneam. Progresulu a lui va s-hibă enormu cara si nu aibâ vârâ accidentare, iara la anulu di vârâoarâ poate s-hibâ un giucator importantu in circuitulu a echipâl’ei natională”, dzâse Hagi.
Audio –>
