Agenda armaneasca 2015.09.01

Un impotantu evenimentu si faţe di ma mulţâ an’i la işita a mesului Agustu, tamam tru dzua di bitisitâ. Dzua a Limbâl’ei Română si sărbătoreaşte în România la 31 august. Unâ sărbătorae similară, şi ţi are numa Limba Noastră, si celebreadză la idia dată, tru Republica Moldova di-tru anulu 1990.

Hristu Steriu, 06.09.2015, 21:27

Un impotantu evenimentu si faţe di ma mulţâ an’i la işita a mesului Agustu, tamam tru dzua di bitisitâ. Dzua a Limbâl’ei Română si sărbătoreaşte în România la 31 august. Unâ sărbătorae similară, şi ţi are numa Limba Noastră, si celebreadză la idia dată, tru Republica Moldova di-tru anulu 1990.

Propunirea leghislativă in România fu iniţiată tru 2011, şi fu simnatâ di 166 di parlamentari, di la tute partidile parlamentare din România. Iniţiatoril’i a li propunire leghislativă dzâsiră că fac aestu lucru di aform’ia că “importanţa a limbâl’ei română nu lipseaşte s-hibâ pimtâ tru mardina di preocupări di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că limba română reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţionale, un punct ahoria di importantu trâ consolidarea a unei soţietate puternică şi unită”.

Aţistă propunere leghislativă fu legiferată ca dzuă festivă a Româniil’ei pri-tru Leadze, adoptată tru 2013 di Parlamentul a Româniil’ei.

Conform a legii, la celebrarea a liştei dzuâ si arboreadzâ flambura di stat a Româniil’ei, si intoneadză imnul naţional şi si faţe folosirea a sigiliilor cu stema a Româniil’ei di cătră autorităţile şi instituţiile publiţe.

Sărbătoare Dzuua a Limbâl’ei Română fu marcată pri-tru manifestări culturale organizate simultan în România, Republica Moldova si comunitatile di-tru diaspora Bucurestiul apânghisi concerte si lansări di carte consacrate a liştei sărbătoare, iara la Chişinau si ţânu conferinţa internaţională “Limba Română — limbă a integrării europene”. La Cernauti, tru vestul a Ucrainei, stat în care bâneadză aproapea giumitate di million di etniţ român’i, si marcă a 26-a aniversare a Soţietatil’ei trâ Cultura Românească, ţi poartă numa a poetului naţional, Mihai Eminescu. Filialile a Institutului Cultural Român di-tru intreaga lume îşi adaptară programile trâ a marcare, tru arada a lor, aestâ sărbătoare.

După cum spusim, Ziua Limbii fu instituită, tru 2013, di Parlamentul di la Bucureşti, ea si suprapune cu sărbătoarea naţională din Republica Moldova. Pi 31 agustu 1989, tru mplin reghim sovietic, Parlamentul di la Chişinău, pichetat di vârâ 750 di m’il’e di oamini, adică ună şesime di populaţia republicâl’ei, lo apofasea să declară limba română ca limbă di stat, pricum şi treaţirea la grafia latină tru loculu a alfabetului chirilic impus tru 1940.

*******************

Festivalul George Enescu”

Chiro di treie siptămăn’I, di la 30 agustu la 20 agheazmăciune, 2015, la Bucureşti si ţâne ediţia 22 a Festivalului George Enescu, un eveniment muzical românescu de prestigiu internaţional. Organizarea a lui arhiusi tru în anulu 1958 în memoria a marilui compozitor şi violonistu virtuoz român George Enescu. Cum prota organizare si feaţe la trei an’I di la moartea a marilui Enescu, şi alante ediţii si feaţirâ tut la câte trei an’i. Ama, tru an’il’i 80, festivalul îş chiru di ngh’ilicire, şi după ediţia di-tru 1979 si ţânu la altu numir di an’i.

Fu loat diznou după Revoluţia di-tru 1989 (prima dată în 1991), iar prin-tru unâ apofase di guvernu di-tru 2002, vahi şi după numirulu 2 di la 2002, festivalul si ţâne la doi an’i.

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român şi la Sala Radio, au participată orchestre şi muzician’i di mare prestigiu, pricum Filarmonica din Viena, dirijată di Herbert von Karajan, Filarmonica di Stockholm, dirijată di Sergiu Celibidache şi Filarmonica di Londra, dirijată di Sir John Barbirolli. Alte personalităţ muzicale mondiale care au participată de-a lungul a an’ilor la festival fură Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah, Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam, Lawrence Foster. Printră personalităţile din România fură Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Ionel Pantea, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolenberg şi alţâ.

***************************

Din lumea a tenisului traţim tru lumea a tenisului, adică a li Simona Halep, anume Turneulu di tru America care arhiusi, di pi 31 agustu, US Open! Pi arenile Flushing Meadows di NY. Iara Simona spuse, dinintea jurnaliştilor cum minduiaşte că poate s-u azvigă pi Serena Williams, numirulu 1 mondial. Dinintea jurnaliştilor Simona Halep dzâse ca tra s-u azvingă, unâ giucătoare di-tru circuitul WTA “…lipseaşte să gioacă, cum feciu la Cincinnati, ama nu cât eara ananhe, lipsea ma multu. Data v.initoare, ma sâ am meci cu ea, va să hiu mai agresivă şi va sâ returnedzu ma puternic.

Serena are ama prima şansă la amintarea a turneului. Ma că si nu escu în finală, sper să amintă ea. Ma că si hiu, atumţea va să am dor ca eo să amintu” – dzâse Simona Halep.

In afoara Simonâl’ei Halep, România mai are patru reprezentante pi tabloulu principal di simplu la Flushing Meadows. Irina Camelia Begu (28 WTA) va să debuteadză în compania Olgăl’ei Govorţova din Belarus, Monica Niculescu (loculu 40 mondial) gioacă in compania rusoaicâl’ei Alexandra Panova, Alexandra Dulgheru (loculu 51) va u aibă ca adversară în primulu tur pi ghirmanca Angelique Kerber, iara Andreea Mitu (74) are meciu tru turulu inaugural pi cehoaica Tereza Smitkova. Halep si inscrise, in premiera, si tru turneulu di dublu mixt, iu va să gioacă arada di compatriotulu sau Horia Tecau. In proba di dublu masculin, Tecau faţe cuplu tot cu olandezulu Jean-Julien Rojer, arada di care amintă, tru alonar, finala di la Wimbledon. Ei va să gioacă în runda inaugurală cu pâreacl’ea Andre Begemann/Oliver Marach (Germania/Austria), chiro tru care păreacl’ea Florin Mergea/Rohan Bopanna (România/India), semifinalista la turneulu londonez, va să aib meciu în primulu tur cuplul american Austin Krajicek/Nicholas Monroe. (Bogdan Matei)

Audio –>