Agenda armaneasca 2015.08.25
Pârigurii a domnului Mita Guda, coleg di-tru mass-media trâ armân’i, di Scopia, şi ţi tora easte tru pensie.
Hristu Steriu, 25.08.2015, 21:34
Pârigurii a domnului Mita Guda, coleg di-tru mass-media trâ armân’i, di Scopia, şi ţi tora easte tru pensie.
După cum nâ informeadzâ tru un email di pi 21 agustu, scritorulu Dina Cuvata di Scopia şi prezidentu a suţatâl’ei UCAM, Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machidunie, gazeta “Dnevnik” di pi 21 agustu deade hâbarea că u l’irtă Dumidza Sia, nicuchira a lu Mita Guda. Scriitorulu şi traducătorulu armânescu nai ma productive di literatură di pi limbe xeane pi armâneaşte dzâţe că are avutâ niscântiori agiutor şi el di la Sia Guda la câte vârâ zbor armânescu ma arar. După formula ţi si spune tru ahtări arădz, “Dumidză s-u l’iartă” şi “sâ-l’i bâneadzâ taifa şi s-u aducă aminte” El spune şi ndauâ zboarâ di paragorisire, cum urmeadzâ: “ Siea eara un om darut ti-Armanjlji. Ari-ashtiptata shi pitricuta multsa oaspits shi ti-atsea u spun aesta habari jiloasa. Shi mini mi-ari-agiutata, di multili ori, anda lucram la tradutserli-a cartsalor dit literatura universala, u-ntribam ti vara zbor, ti tsi shi u-am bagata tu niscantili di cartsali.”
Unâ scrisoare di condoleanţe, cu numa “In memoriam – Pâriyurii trâ Sia Guda” pitricu şi poeta Kira Manţu la unâ ahtare hâbare jiloasâ, ţi canda nu ţâ v’ine s-u pistipseşti. Om cu greu li aflâ zboarâle tru unâ ahtare aradâ. “Nâ easte greu – dzâţe ea – Nâ easti greu s-aflămu zboarâli uiudusiti tra s-nâ spunemu anfârmâcarea…
Sia Guda, armâna durutâ, totna hârâcoapâ s-ashteaptâ oaspits…
Tu gura a ljei limba armâneascâ s-avdza ca unu cânticu di sârmânitsâ, di câmbanbâ, di cloputi di cupii kiruti tu avlia a kirolui…
Sia Guda, armâna cari, deadunu cu nucukirlu a ljei, criscurâ atsea ma musheata fumealje armâneascâ tsi u cunuscumu… cari shi zbura taifa shi nipotslji mashi pi dultsea limbâ di dada…
Tu casa ali Sia Guda trei bârni zburăscu armâneashti… Sia, deadunu cu nicukirlu a ljei, u tsânurâ armânamea pi locu tu trei bârni…
Ari multi alti ahtări casi armâneshtsâ?
Câti zboarâ armâneshtsâ, agârshiti, nu li shtea Sia?
Eara unu dealihea Lexiconu yiu di limbâ armâneascâ…
Ashi, armânamea kiru unâ armânâ cari purta cu ea unâ lumi tsi, pe-anarga-anarga fudzi, s-tukeashti tu mudernismu, tu globalidzari…
Câdzu greauâ anfârmâcari tu casa alu Mita Guda…
Armâni dupu Sia taifa a ljei, Stefan shi Makedonca shi nipotslji
Sia, Martina, Mihali, Dimitri cari va u-aducâ daima aminti…
Pâriyurii la tutâ casa alu Mita Guda.
Dumnidzâ s-u ljartâ shi s-u pitreacâ Aclo iu, poati, ari shi unâ lumi armâneascâ…
Kira shi Yiani Mantsu
21.08.2015
“Shi noi him cu jale mare di Varyarii!
Dumnidza s-lja iarta Doamna Sia!
Pargurii ti durutlu a nostru frate Mita Guda! — dzâţe Niko Chiurkci, di Sofia.
Mesaje di condoleanţe suntu simnate di Irina şi Lifteri Naum, Afrodita Totsii, Goran Puşuticulu, Stealina Toza, Zica Dzurdu di Austarlia, Dini Trandu, di-tru America, Taşcu Lala şi Toma Enache, Gh’iorgh’e Giuiape, di Scopia, Vasile Topa, di Bucureşti, Nicu Caramihale, di Constanţa, Carmen şi Niculaki Caracota, di Paris, Vanghe Mihanj Steryiu di Scopia, Andon Hristo, di Elbasan.
Tru cartea di la Irina şi Lifteri Naum si spune:
Dumljartu s-hiba d-na Sia Guda. Daima va u adutsem aminti ca una muljeari aleapta, livenda sh-mintimena.
Lifteri shi Irina Naum
Purgurii ti D-ul Mita Guda!
Dumidza s-u ljearta D-na Siea Guda .Sa-lji baneadza taifa s-u aduca aminti.
Vanghea Mihanj Steryu
Domnul Andon Hristo dâzţe:
U avum oaspitâ a casâ Elbasan Sia+ cu nicuchirul Mita.
Mare e durerea, mari va sâ ts-hibâ arâvdarea frate Mita.
Ah, u shtiu aestâ mari dureari, ama mash gaireti, arâvdari.
S-bâneadza fumelea, taifa a-ta.
Dumnidzâ s-u aibâ tu partea bunâ Sia+.
Cu mari nvirin,
Andon
************************
Semnalăm pi şcurtu năulu numir, dublu, 7 şi 8, a revistâl’ei Frăţia, di Tirana, la care va nâ turnăm şi siptâmâna alantâ. Di-tru un articol aflăm trâ şcoala di vearâ, di Corcea, di-tru a daua partea a cirişarului. Evenimentul feaţe parte di-tru un proiectu a Institutului Cultural Român, şi la el avea participatâ ma multe personaliltăţ din România, di care aduţim aminte profesorulu universitar doctor Nicolae Sarmandu, şi profesorulu universitar doctor Manuela Nevaci. Nicolae Saramandu easte coautor dedun cu l’irtata academician Matilda Caragiu marioţeanu ea cartil’ei trâ nviţari armâneaşte.
Tru un altu articol, revista Frăţia nâ informeadză că România agiută cu burse şi tiniri armân’I ţi vor s-v’inâ sâ studiadzâ în România. Un lucru interesantu easte că, tru arada a agiutorului ţi lu are data şi lu da România a li Albanie, şi imnul di stat a li Albanie, easte scris pi muzica a unui presitgios compositor roman, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Autorulu a versurilor, născut aproapea di Corcea (tru unâ hoarâ Drenova), si pare că eara, Alexander Sotir Drenova (Asdreni), si are inspiratâ cându scrise poezia agiumtâ imnul a li Albanie tru 1912 di-tru unâ poezie a lu Andei Bârseanu (1858-1922), agiumtu membru a li Academie Română tru 1912. Poezia “Pe-al nostru steag e scris unire”, a lu Andrei Bârseanu (1858-1922) fu un chiro imnu, şi ea, a li Românie.
*******************************
Treaţim tru lumea alba a tenisului di câmpu, iu mare giuneaţâ spune Simona Halep, tenismena ţi alumtâ sum culorile a li Românie, iu bâneadzâ, şi nu are dzâsâ vârnâoarâ că are tru minte tra sâ si ducâ tru altâ vâsilie şi că easte şi si ducheaşte româncă, di cara aşi cum si ştie (are data interviu şi trâ secţia a noastrâ di la RRI) easte di farâ armâneascâ.
Di siptâmâna aestâ Simona Halep agiumse diznou pi loculu 2 WTA, după ţi agiumsi tru finala a turneului di la Cincinnati, tru America, ţi cara că chiru dinintea a numirului 1 mondial la tenisulu feminine Serena Williams. Di pi internet avemu ndauâ hăbări di-tru presa online dupa Victoria a li Serena Williams dinintea a li Simona Halep. Cu aestu meci Serena amintă al 69-lea titlu din carieră. Aldzem di pi site-ul: “www.dolcesport.ro”Serena Williams reusi a doua victorie consecutiva in finala de la Cincinnati. Tricu di Simona Halep, care oferi unâ replica sarpă, si amintă al ţinţelea titlu la Cincinnati”, notă WTA.
Finala dură unâ sâhate şi 39 de minute, iara scorulu a partidilor anamisa di Halep şi Serena Williams easte tora di 6-1 în favoarea a li americană.
Calificarea în finală la Cincinnati easte recompensată cu un premiu de 240.500 de dolari şi cu 585 de puncte WTA. Amintâtoarea a turneului l’ia 495.000 di dolari şi 900 di puncte WTA.
Serena Williams u alâvdă pi Simona Halep la finalul a partidâl’ei, ca pi unâ giucătoare di-tru elita a tenisului profesionistu. Ea dzâse: “Îl’i mulţan’iisescu a Simonâl’ei trâ aţist meci, easte unâ sportivă extraordinară. Îl’i mulţan’iisescu şi a echipâl’ei a mea, în special a antrenorului. Mulţan’iisescu şi a publicului, care fu multu caldu cu mine. Nu piste tut am agiutorulu a publicului ca aoaţe” – dzâse Serena Williams.
Trâ Halep aestă fu a 19-a finală din carieră, a daua consecutivă. Românca di 23 di an’i amintă 11 turnee, la Shenzhen (WTA), Dubai (Premier 5), Indian Wells (Premier Mandatory), toate trei în 2015, Doha (Premier 5), Bucureşti (WTA), daule tru 2014, Nurnberg (WTA), s-Hertogenbosch (WTA), Budapesta (WTA), New Haven (Premier), Moscova (Premier) şi Sofia (turneulu “m’ic” a campioanilor), toate şasile tru 2013.
Ea mai are disputată optu finale, Cincinnati, Rogers Cup, ambele Premier 5, în 2015, WTA Finals – Singapore (Turneul Campioanelor), Roland Garros (Grand Slam), Madrid (Premier Mandatory), toate treiu tru 2014, Bruxelles (Premier), tru 2012 şi Fes (WTA), tru 2011 şi 2010.
În ciudia a înfrândziril’ei ţi u strâxi, Halep agiumse di siptâmâna aestâ pi loculu 2 WTA, şi u detronă (diznou, va-s dzâţim) pi Maria Şarapova.
Audio –>
