Agenda armaneasca 2015.08.18
Di-tru anulu 2009, dzuua di 15 agustu agiumse sărbătoare legală şi dzuuă nilucrătoare şi în România, aşi cum easte şi tru alte dzaţe ţări europeane – Franţa, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia sau tru unile landuri din Germania.
Hristu Steriu, 18.08.2015, 21:05
Di-tru anulu 2009, dzuua di 15 agustu agiumse sărbătoare legală şi dzuuă nilucrătoare şi în România, aşi cum easte şi tru alte dzaţe ţări europeane – Franţa, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia sau tru unile landuri din Germania.
Si dzâţe că şi oile dipun, di StaMarie, di la munte, cu zboarâle: “Di SântaMaria Mare si l’ia oile câtrâ-n vale”
Unâ vâsile di aţeale care li spusim, Gârţia, nâ da câbile tra s-nâ turnăm ninte cu vârâ doi an’I di dauâ m’il’e, cându tru 1998, Gh’iorgh’i Padiotu scutea unâ carte, protulu volum, a unei culeadzire di flclor, “Cântiţe armâneşti di Aminciu”.
Cu aform’ia sârbâtoarile’ei di Stâmârie, sâ spunim îndauâ zboarâ di aeste “Cântiţe armâneşti”.
Cartea are un Zbor ninte” pri gârţeaşte, armâneaşte şi frânţeaşte, tru care easte scos tru mighdane rolul major a aromân’ilor tru istoria şi cultura elenă. Gogu Padiotu publică tru carte şi primele versuri di-tru imnul a li Românie, ţi easte pri muzica scrisâ pri la 1840, di Anton Pann, di etnie vurghârească, ică poate şi armâneascâ, imnul “Desteapta-te, române”, ninca si poezia a lu Vasile Alecsandri, scrisâ trâ la unirea a li Moldovâ cu ţara Româneascâ Hora Unirii”, pri armâneaşte.
Pi langa aestea, autorulu ninca mai inserată tru cartea lui, pri aoa şi-aclo, ndauâ referiri la ninscânţâ aromân’i din Romania, şi lâ da în orighinal numa a operilor lor apărute în ţară.
****************
Domnul Spiro Poci, redactor-şef la revista “Fârşâroitu”, nâ informeadzâ că după unâ dânâsire di patru an’i, revista lo di si alinceaşte diznou. Aduţim aminte că directorulu a li revistă easte domnul Kristo Goci un cunuscut cântâtor cu muşatâ boaţe tru festivalurile armâneşti.
Un muşat editorial a luştui numir di revistâ zburaşte trâ muşuteaţa a grailuiu armânescu şi a zburaril’ei ca identitaea armneascâ. “Muşuteaţa — si scrie tru editorial – la an’il’i, ţi v’in şi trec diafigra la arămăn’il’i dit Albania — esti la limba a noastrâ — când u gresc fârşiroţâl’i dzâţim noi, tra s-nâuidisim cu numa Fărşărotu a revistâl’ei – …Muşuteaţa easte la limba a noastră, adtili a noastri, mitologhia a noastră.”
Editorialul si duţe ninte aşi:”Ta s-alâxeşti tute aisti muşuteţ şi s-azbor pi vintu ca vălltur, unâ dzuâ u s-cheri şi aţeale nândauâ, ţi ni aleg di allanţ”. “Limba –si dzâţe ma diparte — nu vra reclamă, vra greri şi vighiare cu muşutţili ţi ar tărcută gură cu gură…” Si bitiseaşte cu unâinvitaţie la lecturâ: “Aoa — tru revistâ — u s-aflaţ cumati (bucăţ) di bana a noastră, istorii, părămithuri, mitologhie.”
Tru revistă revistă aflăm şi muşate cadure, cum easte aţel cu numa: “Feate di Arghjirocastro rămâne tru contsert”.
Un prot articol, simnat di domnul Kristo Goci, zbuaşte di autoctonia armânească tru Balcan’i. Aduţe aminte Imperia Romană, Imperia Vlaho-Bulgară, a fraţâlor Petru şi Asan, apoia a fratilui a lor Ioniţă aţel Muşatulu. Priste ndauâ secole, easte adusă aminte, alidzem: “Moscopola cu anami iluministă la eta 17-18”.
Ideea di timel’u tru articol, sigura ştim şi di-tru dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu — un di aţeale 12 averuri, că “armân’il’i suntu autoctoni tru Balcan’i, la sud di Dunăre, tru statile iu bâneadzâ.
Articolu si itiseaşte cu muşate zboară: “Chirolu a li veritati ti arămăn’il’I ma v’ine. Noi vrem s-u aştiptăm şi s-u bânăm cu tuti muşuteili a laolu armânescu…Muşuteaţa armâneascâ nu u s-amânâ”.
Videm şi muşate cadure, un are numa ică explicaţia: “Activitet, unâ activitate, cu arămăn’il’i di Seleniţa, Albania”. Videm şi poze cu sculiile di vearâ, cu ficiuriţ arămăn’i di Arghirocastro.
La pagina 8 him informaţa cu zboarâ, ama şi cu unâ fotografie că “Işă di tipuseri la tipografia “Arghiro” di hirocastro Albanii, cartea a lu Custandin Trandu “Lum’ina di sinduche””.
Un muşat articol tru care caftă cu amintiri personale di cându eara m’ic şi cum lu ntria pi papu-su, va s-dzâţim ca unâ altâ “lum’ină dit sinduche”, v’iştearea a culturâl’ei armâneascâ, tra s-da apandisi la unâ ntribare, “câţe papo a nauâ nâ dzâc vlahi”, caftâ s-da apandisi autorulu a articolului, domnul Aristea Grammozis.
Cu un articol di ma ninte domnul Niculaki Carcota, caftâ apandisi la unâ dilemma, apandisi ţi ama u avea data Matilda Caragiu Marioţeanu câbdyu sui referea la Pârinteasca Dimndarea a lu Constantin Belemace: “Care şi-alasâ limba lui, S-lu-ardâ pira focului”. Zburarea armâneascâ easte un dialectu şi easte limba a noastrâ di suflit, arămasâ di la bun’il’i a noştri pânrinţâ, di bun’i pâpân’i şi stripâpân’i.
Unâ muşată mnată di poezii armneşti easte simnatâ di Teodoraq Ciko. Tru cadure l’i videm şi Dini Trandu şi Toma Enache.
Easte semnalat tru unâ fotografie, dicţionarulu arbinişescu armânescu faptu di Dina Cuvata, pricum şi romanulu pi cae lu avem spusâ şi altâ oarâ, la prezebntarea a revistâl’ei frăţia, a lu Socrat Bubes, ca protagonistu a cartil’ei, şi autor Thanas Medi.
Revista si bitiseaşte cu un muşat cadur la pagina 20, cu dauâ feate rămăne di Arghirocastro.
**************************
Sâ spunim şi unâhâbare sportivă.
Clasamentul WTA, după ţi Simona Halep işi di-tru concursul di la Toronto, di motive medicale.
1. (1) Serena Williams(SUA) 11.821
2. (2) Maria Şarapova(Rusia) 6.036
3. (3) Simona Halep(România) 5.546
4. (4) Petra Kvitova (Cehia) 4.995
5. (5) Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.735
6. (7) Lucie Safarova (Cehia) 3.361
7. (8) Karolina Pliskova (Cehia) 3.335
8. (9) Garbine Muguruza Blanco (Spania) 3.315
9. (6) Ana Ivanovic (Serbia) 3.311
10. (10) Carla Suarez Navarro (Spania) 3.190
….
Şi, s-nâ duţim şi la alte locuri ma nghios tru clasamentu la nume di giucâtoare române:
28. (30) Irina Begu 1.587
37. (36) Monica Niculescu 1.335
52. (49) Alexandra Dulgheru 1.036
74. (74) Andreea Mitu 780,
pitreaţe hâbare Agerpres.
Audio –>