Agenda armaneasca 2015.08.04

Evenimentul a sipâmânânl’ei ţi tricu, adunarea di la suţata cuturalâ armâneascâ di Bucureşti si leagâ di numa a lu Haralambie Balamace, preşedintintile, tra-s dăm maşi aestâ calitate a lui, a sutatâl’ei culturalâ armâneasâ “Deşteptarea”, di la 1886. Tutunâoarâ, ama, fu prezentat şi DVD-ulu a filmului “Cârvanea armâneascâ”, docu-drama a lu Pero Tsaţa; DVD-ulu fu adrata prit copusulu a lu Costel Farmazon.

Hristu Steriu, 10.08.2015, 22:01

Evenimentul a sipâmânânl’ei ţi tricu, adunarea di la suţata cuturalâ armâneascâ di Bucureşti si leagâ di numa a lu Haralambie Balamace, preşedintintile, tra-s dăm maşi aestâ calitate a lui, a sutatâl’ei culturalâ armâneasâ “Deşteptarea”, di la 1886. Tutunâoarâ, ama, fu prezentat şi DVD-ulu a filmului “Cârvanea armâneascâ”, docu-drama a lu Pero Tsaţa; DVD-ulu fu adrata prit copusulu a lu Costel Farmazon.

Adunarea di la Suţata culturalâ si feaţe gioi, 29 alonar.

1) Fu parastasit filmul “A curi-i?” adrat di Coli Caranica. Easti una isturie shcurta ti canticlu “A curi-i atselu murmintu?” tsi zburashti ti Papa Lambru Balamace.

2) Fu aspusa cartea , angrapsita di A. Gica.

Unâ di participante la adunare, cântâtoarea Florentina Costea, pitricu nişte entipuse tru care spune că: “Alexandru sh-parastasi singuru cartea tora-seara…shi u parastasi ashi cumu n-ari anvitsata ditu ahanti alti andamusi andreapti di elu: cu arada, cu mintiminii, cu zboara uidisitu aleapti – tsi potu s-hiba akicasiti pana sh-di unu cilimeanu.

Dukiiu ca ari adrata multa xitaxeari ta sa scoata tu miydani lucri tsi tu alti cartsa s-au spusa alatusitu i mash pi disa; di aesta itii, cartea nu putu s-hiba etima aua sh-unu anu, anda s-umplea 100 di anj di la funicolu tsi-lu parastaseashti.

Alexadru fu antribatu – dzâţe Florentinea – desi iasti ghini sa spunemu sh-lucarli psefti ditu isturia a noasta, dimi tuti miletsli adara copusu sa scoata dininti mash giuneatsa, bunetsli sh-mushutetsli a isturiiloru a loru. Shi nj-arisi tsi apandisi deadi: “lipseashti s-nu himu glari ca alantsa, lipseashti s-himu gionji, s-li aprukemu shi lucrili psefti ditu isturii, s-li akikasimu shi s-putemu ashi s-imnamu cama isihasits ninti, pi calea armaneasca”.

[…]

Cu tuta tinjia,

Florentina

Ia şi ndauâ zboarâ di a lu işişi Alexandru:

“O mare “mică istorie”, Haralambie Balamaci”,

… si referă la “m’iţâle istorii”: aţelea care suntu di aradâ alâsate la nâ parte.

Nâ si zburaşte di vâsil’iadz, nâ si zburaşte dispre bătălii tru polim, nâ si zburaşte di mecanisme economiţe, ama arareori aflăm spuse paramithile a oamin’ilor simpli. […] paramithulu a lui Haralambie Balamace easte unulu ieşit din comun. […]

Tru 1886 are înhiinţată ună di protile organizaţii di-tru istoria arămân’ilor),

Editura Cartea Aromână,

Constanţa, 2015

***********************

Va s spunim îndauâ zboarâ ligat di Haralambie Blamace, pi care li lom di-trui articolul scris di Juranlistul Nikola Pipa, tru revista di Tiran, “Frăţia”, a cure redactor şef easte domnul Jani Guşo.

Tru 1879-1881, Haralambie Balamce înveaţâ preftu la bâsearica di Curtea de Argeş, tru România, ţi unâ muşatâ leghendâ dzâţe ca easte faptă prit unâ curbane, masturulu Manole u murusi aclo tru murulu a li bâsearicâ di mănăstire pri Ama, pri soţia şi nveasta a lui.

Tru 1881, si toarnă ca preftu în Curceauâ.

Tru 1886 rămănii din Curceauâ fondarâ societatea “Deşteptarea” şi preşedinte fu aleptu Papa Lambru Balamace.

La anulu 1902, niscânte familii ortodoxe din Corcea lâ fiţea presiune a mul’erilor rămăne sâ la stran’ile la Shoputile Nale. Atumţea Papa Lambru Balamace si obligă s-dişcl’idă un şoput aproapea di casa a lui. La anulu 1915, nâscănţ tineri ortodocşi corciari u asparsirâ aistă dată şi tu loculu a l’ei scrisirâ anulu 1915, ma cu tut aţea, şopatuu si cunoaşte cu numa a lu Papap Lambru Balamace şi ninca cama mult sucachia ţâne numa a lui.

Ma nâpoi, nvăţătoru şi pfertu Papa Lambru Balamace culă tu uborulu a lui câzanea di răchie-ţuică, şi la anulu 1906, tut tu uboru a lui sculoă cireapulu di pane, cirap, ţi şi ază tutâ dzua are aisti funcţii.

*************************

Di Constanţa si leagâ ninca unâ hâbare ţi nâ u da Alexandru Gica, unâ expoziţie di pictură. Gioi, 30-li di Alunaru 2015, la Muzeulu di Arta di Custantsa, si dishcl’ise expozitsia di picturâ ali Ecaterina Vrana “Coasa eara pulju”. Expozitsia va s-hiba la Muzeu pana tu 19 di Avgustu. Cu aesta furnjie va s-hiba scos tu padi shi cataloglu ali Ecaterina (cu idyea numa “Coasa eara pulju”). Ecaterina agiumsi una numa tu pictura internatsionala. Putem s-him pirifanj cu ea.

Pistipsescu – dzâţe Alexandru Gica – ca expozitsia di Custantsa easti un semnu di vreari ti casabalu iu s-aminta.

Tsi cara că nu are un limbaj tehnic tra sâ zburascâ trâ aestâ exoziţie di picturâ, Alexandru Gica are muşate zoarâ cu care nâ spune aestu evenimentu. El dzâţe:

Fui multu minat anda vidzui expozitsia ali Cati Vrana “Mi deapir, dimi hiu”. Nu shtiu s-angrăpsescu tehnic ti atseali tsi vidzui. Ama easti limpidi câ Ecaterina Vrana shi-află calea a ljei tu pictură. Cadurli a ljei au multă buiauă. Suntu multu materiali, tu relief. Mi cutrimbură lailu ditu cadurli a ljei. Dealithea ducheshtsâ tu aestu lai dipirarea shi chisa tsi easti tu cathiun di noi. Tu vârnâ cohi ditu tablou va s-vedz ninga aestu lai tsiva zaharish, i jangaren, i njirlu. Va s-vedz shi vârâ cadur/poză, i vârnâ stih, i vârnâ zmeanâ pi unâ teli, tsiva ca un agioc.

Audio –>