Agenda armaneasca 2015.05.26

Aduţim aminte prota că emisiunea a noastră pi armneaştesi easte ascultatâ cu harauâ şi tru ţările a Nordului a li Europâ. Nâ vine unâ carte di Finlanda, di la domnul Kiiski Hannu. Îl salutăm şi noi, cu mare vreare şi tim’ie. S-bânedz domnul Kiiski Hannu, aproache marea a noastrâ tim’ie şi vreare armâneascâ !

Hristu Steriu, 26.05.2015, 22:45

Aduţim aminte prota că emisiunea a noastră pi armneaştesi easte ascultatâ cu harauâ şi tru ţările a Nordului a li Europâ. Nâ vine unâ carte di Finlanda, di la domnul Kiiski Hannu. Îl salutăm şi noi, cu mare vreare şi tim’ie. S-bânedz domnul Kiiski Hannu, aproache marea a noastrâ tim’ie şi vreare armâneascâ !

*********************

Veara aduţe cu ea şi numile a meşilor, iara mesulu ţi him, easte un mes a lilicilor;aşi că maiulu aduse manifestări ligate di carte, ca unâ lilice a ghramilor şi unâ lum’ină a cartil’ei. Aşi cum ştiţ, pi 16 mai, la Muzeul Satului, “Dimitrie Gusti”, di Bucureşti, furâ lasate treie volume dispre comunitea a aromân’ilor, in prezenţa a domnului preşedinte Ion Caramitru, preşedinile a Societatil’ei di Culturâ Macedo-Română, a doamnâl’ei Sabina Ispas, direcorulu a Institutului di Etnografi şi folclor “Consantin Brăiloiu”, a doamnâl’ei conferenţiar univ.dr. Paulina Popoiu, directoulu a Muz Naţ a Hoarâl’ei DG şi a domnului Willybald Wisoşenschi, preşedintile a Fund Cult “Muşata Aromână”.

Fu lansat albumulu “Lecturi vizuale” etnologhjiţe la aromân’il’I di Albania, zona Corcea”, realizat di conferenţiar universitar doctor Nistor Bardu, doctor Iulia Wisoşenschi, doctor Emil Ţârcomnicu şi Cătălin Alexa; easte cârpolu a cercetaril’ei di teren di-tru mesulu agustu a anului 2014, di-tru arada a proiectului cu titlulu “Configurări a discursului etnologhic a român’ilor di-tru Albania şi România din perspectiva a cercetaril’ei ştiinţificâ interdischiplinarâ (etnologhicâ şi lilngvisticâ) actualâ”, propus di Suţata di Culturâ Macedo-Română în parteneriat cu Institutlu di Etnografie şi Folclor “C.Brăiloiu” şi Fundaţia Culturalâ “Muşata Armânâ” avânda unâ finanţare asiguripsitâ di cătră Departamentulu Politiţ trâ Relaţia cu Român’il’I di Pritutţido a ministerului a Afacerilor Externe. Albulu u duţe ninte de faptu unâ tradiţie ma veacl’e iniţiatâ di fraţâl’I Manakia, iara tru câmpul a cercetaril’ei româneascâ, di dauâ nume di referintă trâ zona di cercetare academicâ, Theodor Capidan şi Tache papahagi şi anume aţea di valorificare a materialului etnofolcloric sud-dunărean sum forma a unor albume cu informaţie etnologhică vizualâ. Albumulu “Lecturi vizuale” etnologhiţe la armân’il’i di-tru Albania, zona Corcea” easte un exerciţiu di lecură vizuală, cu un numir mare di fotografii inedited, unile di eale cu unâ valoare emblematică ţi spun stadiul actual şi dinamica suţial-comunitară a gurpurilor di aromân’i (fârşiroţ) din localităţile: Corcea, Moscopole, Pleasa, Boştiţa, Şipsca, hiinda susţânut di mostre di material dialectal etnofolcloric, dublat di unâ consistentâ informaţie istorică furnizată di surse bibliografiţe, acreditate di cătră comunitatea academicâ.

Unâ altâ carte lansatâ la Muzeulu “Dimitrie Gusti”, sâmbâtâ 16 mai, are numa “Alasulu lingvistic a dialectului aromân”; atlasulu easte realizat di Nicolae Saramandu şi editat di Manuela Nevaci şi easte cârpolu a unor îndilungate anchete di teren fapte di autori tru Gârţie, Albania, R.Machedonia, Bulgaria şi easte unâ imaghine di ansamblu a arealului aromânescu: di la Munţâl’I Balcaniţ ru nordu pânâ tru Tesalia, Acarnania şi Etolia tru sud, di la amările Adriatică şi Ionică tru ascâpitatâ, până la amarea Eghee tru apirită. Suntu acâţate tru lucrare tute graiurile armâneşti, care pot s-hibâ identificate şi descries trâ prota oarâ detaliat pi timel’lu a lustui atlas. Apar tru atlas numiroase fapte di ordin fonetic, morphologic, lexical caracteristiţe a graiurilor, care nu furâ semnalate pană tora tru lucrări di ninte.

Tut atumţea, tru 16 mai, la Muzeul Satului, “Dimitrie Gusti” fu dişcl’isâ şi unâ expoziţie di fotografii, cu numa “Aromânii din zona Corcea — Istorie şi actualitate tru imaghini”, expoziţie care va s-hibâ dişcl’isâ pânâ pi 31 mai; expoziţia easte curatoriată di Iulia Wisoşenschi, şi prezintâ imaghini realizate di Cătălin Alexa şi Emil Ţârcomnicu.

********************

Gioi, 21 di Mai 2015 oara 13.00 tu arada a ediţil’ei XXi a Panayirlui Internatsional di Carte Bookfest” (20 – 24 mai) s-featsi lansarea a volumului Viaţa culturală a aromânilor în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a celui de-al XIX-lea”, di Valeriu Papahagi, editat de Institutlu Cultural Roman, tru parteneriat cu Institutlu di Științe Polititse shi Relatsii Internatsionali.

Transcrierea a manuscrislui fu faptâ di prof.univ. Enache Tusha.

Prefsta, Schitsa biografica shi postfatsa fu adrata di prof. Viorel Stanila.

Ti simasia a cartiljei tsanura un zbor prof. Dan Dungaciu profesor universitar la Facultatea di Sociologie shi Asistenţă Socială a Universitatiljei di București și Directorlu a Institutlui di Știinţe Polititse shi Relatsii Internatsionale ali Academie Româna shi tru bitisita prof. Viorel Stanila cari – cum spuse el – prilo manuscrislu di la Nicolae Petrashincu prot cusurin al Valeriu Papahagi.

********************

Tut gioi, 21 di Mai 2015, la Panagh’irulu Internatsional di Carti Bookfest” (20 – 24 mai) s-featsi lansarea a volumlui “ARMÂNII. Cercetări etnografice– filologice–istorice asupra poporului aşa-numiţilor macedo-romani sau ţinţari vol. I di Gustav Weigand” la Pavilionlu C2, Standul B15 di iu putets s-ancuparats cartea.

Apridutsearea dit limba ghirmana easti adrata di prof. muzicolog Cristian Bandu.

Editsia fu ndreapta di prof.univ Mariana Bara cu revizia / mutrearea diznau a apridutseariljei tru limba romana, cu studiul critic, note shi bibliografie.Moderator eara Dan Mircea Cipariu directorlu a edituraljei “Tracus Arte”.

Ti simasia a alanceariljei a aishtei carti tsanura un zbor prof.dr. Mariana Bara, shi poetlu George Vrana.

*******************************

Manifestări culturale furâ fapte şi sâmbâtâ, 23 mai, la Bucureşti, ama Scopia şi Biligradi. La Bucureşti, di la sâhatea 12 furâ organizate standuri di cărţâ atelieri di creaţie di picturâ, di gioc, di cântic, di adrare pite armneşti. Di la oara 4, după prândzu, fu organizat un spectacol iu cântară Dani Peanci cu “Steaua di vreare”, “Boaţea Pindului”, “Pilisterlu”, Gigi Sima cu “Pindul”, Flori Costea. Spusirâ poezii şi cântarâ ficuriţl’i di la proiectul “Înveaţâ armaneashte”, di la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti. Furâ fapte giocuri cu anvârtire cor armânescu şi tru Parcul Tineretului. Dicsearâ fu faptâ searâ armâneascâ la restaurantul “Il Giardinio”, iu cântă formaţia “Steaua di vreare”. Sâmbâtâ dimneaţa fu slujbâ armâneascâ la Bâsearica Adurm’iarea a li Stâmârie, iu slujeaşte un preftu armân, preftul Vanghele.

Cu unâ dzuâ ma ninte, pi 22 mai, la Academia sârbească trâ ştiinţe şi arte, di Biligradi, ţânu unâ prelegere, profesorulu doctor Tede Kahl, cu numa “Aromân’il’i, cercetare di limbă şi identitate”.

Audio –>