Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca 2015.04.15

Agenda armaneasca 2015.04.15

Vruţ oaspiţ, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Concursul easte dedicat a unuia di principalile puncti di atracţii tu România trâ turiştil’i xen’i şi român’i, cu accentu pi Mangalia, ţitatea Callatis di-tru antichitate, şi bairlu di 6 staţiun’i di-tru partea di not a Litoralului (Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora).

Hristu Steriu, 15.04.2015, 21:55

Vă câlisim s-urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ sa amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Mǎrile Premii va sǎ hibǎ dauă sejururi trâ dauă persoane, di 8 (optu) dzâle, cu cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră diplo, cu pensiune completă, di care un sejur dzâlile 12-19 iunie şi al doilea sejur tru perioada 6-13 agheazmǎciune 2015, amindaule la Hotel ”Delta” di-tru Jupiter, judeţulu Constanţa. Ca di aradǎ lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea a lui transportulu internaţional până tru România şi, ma că si vâ hibâ necesară, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel ”Delta” – SC Delta Aurora SA şi easte organizat deadun cu Primăria a Municipiului Mangalia, Muzeulu di Arheologhie Callatis” Mangalia şi alţâ parteneri locali.

Localitatea easte menţionată tru documentile genoveze di-tru secolul al XIII-lea. Numa di Mangalia” apare tru aţistă formă tru 1593, iara aduţirea ţi u are cu denumiri tătăreşti din reghiune şi prezenţa a unei importantǎ comunitate di tătari tru cǎsǎbǎ atestă orighinea tătărească a denumiril’ei. Anterior a secolului al XIII-lea, localitatea apare sum numa anticǎ di Callatis, care fu unǎ colonie a ţitatil’ei grǎţeascǎ Heraclea Pontica (azǎ Ereğli tru Turchie) di-tru secolul al VI-lea îHr. Portul şi giumitate di cǎsǎbǎlu di-tru antichitate sunt amuşi acoperite di ape. În ciudia a polimilor şi a lâxearil’ei a stăpânirilor, cǎsǎbǎlu prucupsi 1200 di an’i, niscâtiori liber, uneori sum stăpânirile succesive a perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor, avânda başi monedă proprie. Ţitatea easte distrusă unâoarǎ cu năpǎdirea a populilor migratoare di-tru secolile VIII şi IX. Easte parţial adratǎ diznou tru secolul XI unâoarǎ cu intrarea diznou a Dobrogei sum stăpânirea bizantină, ama easte distrusă diz nou tru 1225, arsă di tătari.

Mangalia agiundze port modernu (al doilea portu maritim românescu după Constanţa), cu 3000 di locuitori permanenţâ tru 1938 (piste 10000 veara). Cǎsǎbǎlu si dezvoltă şi creaşte rapid agiutat di plaja di arinâ, care si tinde pi ma mulţâ kilometri. După ultimul polim mondial agiundze zonă militară di frontieră şi turismul stagneadză. Tru 1954 easte diz nou dişcl’is a tutulor, iara di-tru 1962 cǎsǎbǎlu agiundze un importantu chentru turistic: tru pădurea Comorova, de-a lungul a amaril’ei, suntu construite 6 staţiun’i balneoclimateriţe şi di agrementu: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Cǎsǎbǎlu are numiroase atracţii turistiţe, aţeale mai importantile hiinda Moscheea Esmahan Sultan, Muzeulu di Arheologhie Callatis” (care apânghiseaşte singurulu papirus din România), Monumentul a Eroilor, Muzeulu a Marinâl’ei, Herghelia Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Piştireaua Movile (care nu easte dişcl’isǎ a publicului şi care ciudusi lumea ştiinţifică mondială pri-tru ecosistemulu a lui complet izolat di mediul exterior), Pădurea Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Ţitatea Callatis, Peştera Limanu.

Şi tora, întribările:

– Cum si numea Mangalia tru antichitate?

– Ţi spileie, piştireauă unicat la nivel mondial si află tamam lângă Mangalia?

– Cum se cl’iamǎ staţiun’ile di-tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Neagrǎ?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe din Mangalia sau di aproapea aclo.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi v-are determinatǎ să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau în mediul online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Puteţ sǎ nǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mǎrilor Premii va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi pregătească excursiile în România, tru meşil’i cirişar, respectiv agheazmǎciune. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Di la concursu radiofonic pi tema a litoralului, deci di la radio, treaţim la unâ emisiune televizatâ, pi mealul a Amaril’ei Laie, Litoral TV, iu fu prezentu cânticulu armânescu, tra-s dzâţim aşi, pri-tru cântâtoarea Corina Elena Badea şi cu ndoi di ficiuriţl’i pi care ea l’i nveaţâ tra-s cântâ. Corina Badea, sau “Elena di vreare”, cum si are dzâsâ dupâ un CD scos di ea cu cântiţe arm`neşti, cu aestâ numâ, tricu aşi di pi schena a premiilor Bana Armâneascâ, gala di-tru bitisita a mesului marţu, la unâ emisiune la Amarea Laie, tru intrata a mesului apriir. Emisiunea, prezentată tut di un cântâtor, “un oltean ţi si chiru la Amarea Laie”, cum cu un muşată şicaie tama el dzâse, cântâtorulu di muzicâ populară româneascâ Gheorghe Luca, emisiunea avea numa “Firicel cu dor de cântec românesc”. Corina Elena Badea, di profesie medic, easte şi ea cântâtoare di aproapea di Amare Laie, maca easte tut di Dobrogea, câsâbălu Tulcea, şi easte aşi colegâ di zânate artistică cu Gheorghe Luca. “Elena a nastră di vreare” eara vinitâ, pi nâng` cântiţile ţi ea li prezentă, şi cu un numir di cilimean’i, di copii, pi care ea, deadun şi cu profesorulu di muzică, domnul Aurel Ciubotaru, l’i nveaţâ. Furâ prezene cu numa şi alte treie mări cântâtoare armâneşti, Flori Costea di Bucureşti, a cure “Elena di vreare”îl’I pitricu urări di numâ trâ Florii, şi cântâtoarele cu numâ di sirmâ, Sirma Grandzulea şi Sirma Guci, di la care “Elena di vreare” l’ia ca unâ colborare la distanţâ — muşatâ iurnecă tru niscânte chestiun’i musicale a folclorului armânescu. Şi, ma-s nâ turnăm la lilicile di cântic prezente tru emisiunea a lu Gheorghe Luca, la LTV, nu ştim care di aeste lilice, care cântarâ cu unâ dzuuâ ninte di Floriile di anulu aestu, va sâ agiungâ un mare cântâtor armân, ama boaţea a lor, a catheunuia di el’i nâ mâgh’ipsi cu muşuteaţa. Camelia Bizdu, Ianula Mişinca, Călin Paraschiv, Gabriela Şişcu şi Alesia Lungu, unâ româncâ tut di şapte an’I, colega a li Gabriela Şişcu. Alesia Lungu, ţi spune mare vreare trâ cânticulu armânescu, cântă cu mare dor cânticulu “Cât ti voi lea hoarâ-armâneascâ”. La ntribarea a prezentatorului Gheorghe Luca, trâ planurile a l’ei tru muăta activitate a cântaril’ei, invitata, “Elena a noastrâ di vreare”, dead tru şteare că ea deadun cu cilimean’il’I pi care-l’I conduţe p calea a cânticului si minduescu ninca di tora pânâ la oara trâ sârbâtoarea a Cârciunului, cându vor sâ ndreagâ unâ muşatâ serbare, cu duete, cu unâ m’icâ piesâ di teatru (Corina, ama, ninca nu nâ spuse desi va s-hibâ şi cantata, musichall, ma-s dzâţim ca tru lumea a filmului musical, ţi cara c nu easte filmu, ică opera, poate ca “Flautulu mâgh’ipsit”, ma s-nâ minduim la piesa muzicalâ a lu Mozart). Pânâ atumţea nâ hârsirâ ama cu talentul a lor musical di muşata sârbâtoare a Floriilor. Un muşatâ emisiune di la Litoral TV, un muşata “Firicel cu dor de cântec – iara noi va s-dzaţim armânescu”.

********************************************************

Unâ turlie di Florii, di sârbâtoare a lilicilor şi a hromilor, fu şi expoziţia di Bucureşti, expoziţie di artă plastică, ţi canda aduse şi primuveara, unâoarâ ţi avu vernisajulu tru mesulu şcurtu şi ţânu tamam doi meşi, pânâ aproapea di giumitatea a mesului di Paşte, di pi 12 februariu, pânâ pi 12 apriir.

Expoziţie di picturâ, prota di anulu aestu, fu dişcl’isâ la Galeria “Dialog” di Bucureşti expoziţia Murnu, soie di artişti”. Soia Murnu avu mulţâ artişti: pictori, sculptori, graficieni şi oameni de litere ale căror lucrări au încântatâ, chiro di mai ghine di un secol, generaţii di miracladz a li artă.

Hil’lu a preftului prof. Ioan G. Murnu, Ary Murnu, si născu trun 1881 tru hoara Xanti, Machedonia, are studiată la München şi are urmată Şcoala di Belle Arte la Iaşi, România; şi-u are dedicată întreaga bană a picturilor — în special a peisajelor, ama şi a caricaturilor, ilustraţiilor, machetilor di bilete di bancă (adică pâradzl’I di carte) şi multor alte lucrări grafiţe. Hil’lu-său, Ion Lucian Murnu, fu aţel ma durusitulu profesor di sculptură (ţi canda u durusea a matidadzâlor mâsturlâchea a lui), profesor di sculpturâ ţi lu-are avutâ şcoala românească , hiinda chiro di patru decgenii profesor la catedra di sculptură, iu si bucură di apreciarea a confraţâlor profesori şi cama multu apreciarea a studenţâlor.

Tru chirolu a banâl’ei (1910-1984) avu maşi dauă expoziţii personale, ama după 1990 a artistului îl’i furâ consacrate ma multe vernisaje în ţară şi tru xinătate. S-lu aduţim aminte şi traducătorulu a poemilor homeriţe în limba română, George Murnu. Fratile a lu Ary, George Murnu, născu tru 1868 în Veria, Machedonia, si dedică a studiilor di literatură şi lingvistică elenă, hiinda prof. univ. titular la Catedra di arheologhie a Universitatil’ei Bucureşti. Ma amânat easte numit director a Muzeului di Antichităţ, iară di-tru 1923 easte aleptu membru a li Academie Română.

Di foarte puţân’i cunoscută, ţi cara că are participată fără dânâsire la toate Saloanile ofiţiale di desen şi gravură în perioada 1930-1944, Ecaterina (Titi) Filionescu-Murnu, hil’ia a lu George Murnu, si impuse tru lumea a artilor, pi uidia a tatălui, a lalâ-sui şi cusurin-veru-sui.

Ascultâ aoa –>