Agenda armaneasca 2015.04.07

Anunţu concurs Govora:

Hristu Steriu, 07.04.2015, 21:43

Anunţu concurs Govora:

Vruţ oaspiţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, adrat trâ unâ di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, ţi easte la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la muşuteţâle turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 şi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cupǎn’i di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă grim tra să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Evoluţie sportivă excelentâ a li Simona Halep !

Ţi cara că tru turneulu di tennis di la Miami,chiru a 5-a oarâ (la care are maşi unâ victorie) tru meciurile cu Serena Wiliams, numirulu 1 mondial, Simona Halep (3WTA) avu unâ semifinalâ incendiarâ cu numirulu 1. Ţi cara că easte apriir, WTA si ntriba desi mecilu aestu desi aestu easte “mecilu a anului”. WTA dzâţea: “Va nâ aduţim aminte multu chiro aestu meci”.

Românca Simona Halep, numărul trei mondial, di fara armaneasca, fu nominalizată trâ titlul di aţea ma buna giucătoare a mesului marţu tru circuitulu profesionistu feminin di tenis (WTA), arada di americanca Serena Williams şi di spaniola Carla Suarez Navarro. Halep (23 ani), votată deja ţea ma buna giucătoare di-tru februarie în ancheta găzduită de site-ul WTA, amintă tru marţu protulu a l’ei titlu Premier Mandatory din carieră, la Indian Wells, iara la Miami agiumse până tru semifinale, hiinda azvimtă di liderul mondial, Serena Williams. Tru 2015, Halep amintă, pri nângâ turneuludi la Indian Wells, şi pri aţeale di la Shenzhen şi Dubai.

************************

Maca Simona Halep, di farâ armâneascâ, fu nominalizatâ ca tenismena a mesului marţu, redacţia armâneascâ di la RRI, easte şi ea un radio a mesului marţu; emisiun’ile arhiusirâ tru marţu, tru anulu 1991.

Aduţim aminte că şi ninte di 1989 si fâţea la radioulu românescu emisiun’I pi armâneaşte, ama sade maşi unâ oarâ pri siptâmânâ, şi maşi câte ndauâ minute.

Ninte di anulu 1989 emisiun’i pi armâneaşte eara apânghisite unâ oarâ pi siptâmânâ tru arada a rubriţilor di la limba română, la care invitaţ sâ zburascâ pi armâneaşte personalităţ din România di farâ armâneascâ, di cama multile ori scriitorulu Hristu Cândroveanu, ama şi înreghistrări cu poezii şi paramithe tru interpretarea a actorilor Toma Caragiu, ică Ion Caramitru.

Hristu Cândroveanu are participatâ ama şi la emisiun’i după 1989, deadun şi prof doctor Nicolae Saramandu şi academician Matilda Caragiu Marioţeanu, care-l’i fu şi profesoarâ a directorului RRI, Vasile Doru Ionescu. Emisiunea pi armâneaşte lu duţe ninte aşi dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu.

Mare tim’ie nâ feaţe bunulu ascultâtor, domnul Mita Guda di Scopia. Li dăm aoa cu harauâ zoarâle a li dumnil’e a lui. Trâ dzuua di 23 marţu, di amintare a aluştor emisiun’I pi armâneaşte, domnul Mita Guda dzâţe:

Ti multsa anji sh`ti eta`a etiloru emisija pi armaneashti di RRI, s`palacarsimu dumidza`sna aguta`s aiba cari su asculta emisija ashi cumu u`ascultamu noi anlji tricuts, cu mari haraua shi doru di mushata na limba armanesca cu cari na acachisimu tuts fraslji di sud balcanu. Cara`s chiremu limba va chiremu ca popul tu lumea aesta shi stepsu va himu noi singhuri nu varna altu …

S`avets sanatati shi multa haraua tuts cari partitsipatu la redctsija pi scupa`na limba armanesca di la RRi. Di la noi ditu R.Machidunii unu mari hristo ca multsa anji va` avutu cashtigha di noi.

Multi `ncljinacunji caldaroasi la redactsija avoastra shi la tuta diaspora armanesca tu Romania.

Avets tinjiea amea.

Mita.N. Guda

Îl’i turnăm şi noi urarea şi tin’ia. Şi dumnil’ia a voastrâ domnule Mita Guda aveţ tutâ tim’ia a noastrâ ! Şi tuţ voi, ascultâtoril’i a noştri, aveţ marea a noastrâ tim’ie ! S-bâneadzâ armânamea!

********************************

Numa a li Matilda Caragiu veagl’e nu maşi priste radiolu armânescu di la RRI, ama şi priste Cercul di Limba şi Literatura armâneascâ, di la Suţata armâneascâ di Bucureşti, care organiză siptâmâna tricutâ unâ lansare di carte di poezii. Aform’ie trâ redactorulu şef a revistâl’ei Frăţia, di Tirana, domnul Jani Guşo s-pitreacâ cu mare ndriptate un zbor trâ alâvdare. Tru un email, dumnil’ia a lui dzâţea:

Cum am dzasa shi alta oara, Alexandru Gica fatsi lucru concret. Esti di luari urneca dit nasu shi “Cercul di Limba shi Literatura Armaneasca”. Sh-noi tu Arbinishi avem una di ahtari Cercuri (nu cu idia numa), sculat aoa shi pisti 10 anji, ama nu ar fapta nisti una activitati ti limba shi literatura.

Cu tinjii,

Jani Gusho

Evenimentul la care si referea domnul Jani Guşo lu avea faptâ hâbare Alexandru Gica, ţi spunea trâ lansarea faptâ sâmbâtâ, pi 4 apriir, la Palatea Shutsu di Bucureshti, cartea di poezii, cu numa “33”, angrapsita di tinirlu armanu Sorin Anagnoste.

Alexandru Gica dzaţea:

Him pirifanj cu Sorin. Ari 30 di anj, un doctorat tu economii, tsani cursuri la ASE (economie/emburlachi) shi lucreadza la firma Ensight (Management shi Consulting). Sorin easti parti ditu njica parei di la Cercul di Limba shi Literatura Armaneasca. Na ciudusi cu aesti poemi (tsi suntu angrapsiti pi armaneashti sh-tu romana). Easti una mari haraua ca ari nica tiniri tsi angrapsescu armaneashti. Easti una haraua ca singirlu di poets armanj nu s-arupsi nica.

Tu cartea “33” suntu doaua eseuri ti poezia alu Sorin angrapsiti di Mariana Bara shi Kira Mantsu.

Ascultaţ aoa –>