Agenda armaneasca 2015.03.31

Hristu Steriu, 05.04.2015, 22:09

Vruţ oaspiţ, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Concursul easte dedicat a unuia di principalile puncte di atracţie în România trâ turiştil’i xen’i şi român’i, cu accentu pi Mangalia, ţitatea Callatis di-tru antichitate, şi bairlu di 6 staţiun’i di-tru partea di not a Litoralului (Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora).

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ sa amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Mǎrile Premii va sǎ hibǎ dauă sejururi trâ dauă persoane, di 8 (optu) dzâle, cu cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră diplo, cu pensiune completă, di care un sejur dzâlile 12-19 iunie şi al doilea sejur tru perioada 6-13 agheazmǎciune 2015, amindaule la Hotel ”Delta” di-tru Jupiter, judeţulu Constanţa. Ca di aradǎ lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea a lui transportulu internaţional până tru România şi, ma că si vâ hibâ necesară, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel ”Delta” – SC Delta Aurora SA şi easte organizat deadun cu Primăria a Municipiului Mangalia, Muzeulu di Arheologhie Callatis” Mangalia şi alţâ parteneri locali.

Localitatea easte menţionată tru documentile genoveze di-tru secolul al XIII-lea. Numa di Mangalia” apare tru aţistă formă tru 1593, iara aduţirea ţi u are cu denumiri tătăreşti din reghiune şi prezenţa a unei importantǎ comunitate di tătari tru cǎsǎbǎ atestă orighinea tătărească a denumiril’ei. Anterior a secolului al XIII-lea, localitatea apare sum numa anticǎ di Callatis, care fu unǎ colonie a ţitatil’ei grǎţeascǎ Heraclea Pontica (azǎ Ereğli tru Turchie) di-tru secolul al VI-lea îHr. Portul şi giumitate di cǎsǎbǎlu di-tru antichitate sunt amuşi acoperite di ape. În ciudia a polimilor şi a lâxearil’ei a stăpânirilor, cǎsǎbǎlu prucupsi 1200 di an’i, niscâtiori liber, uneori sum stăpânirile succesive a perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor, avânda başi monedă proprie. Ţitatea easte distrusă unâoarǎ cu năpǎdirea a populilor migratoare di-tru secolile VIII şi IX. Easte parţial adratǎ diznou tru secolul XI unâoarǎ cu intrarea diznou a Dobrogei sum stăpânirea bizantină, ama easte distrusă diz nou tru 1225, arsă di tătari.

Mangalia agiundze port modernu (al doilea portu maritim românescu după Constanţa), cu 3000 di locuitori permanenţâ tru 1938 (piste 10000 veara). Cǎsǎbǎlu si dezvoltă şi creaşte rapid agiutat di plaja di arinâ, care si tinde pi ma mulţâ kilometri. După ultimul polim mondial agiundze zonă militară di frontieră şi turismul stagneadză. Tru 1954 easte diz nou dişcl’is a tutulor, iara di-tru 1962 cǎsǎbǎlu agiundze un importantu chentru turistic: tru pădurea Comorova, de-a lungul a amaril’ei, suntu construite 6 staţiun’i balneoclimateriţe şi di agrementu: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Cǎsǎbǎlu are numiroase atracţii turistiţe, aţeale mai importantile hiinda Moscheea Esmahan Sultan, Muzeulu di Arheologhie Callatis” (care apânghiseaşte singurulu papirus din România), Monumentul a Eroilor, Muzeulu a Marinâl’ei, Herghelia Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Piştireaua Movile (care nu easte dişcl’isǎ a publicului şi care ciudusi lumea ştiinţifică mondială pri-tru ecosistemulu a lui complet izolat di mediul exterior), Pădurea Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Ţitatea Callatis, Peştera Limanu.

Şi tora, întribările:

– Cum si numea Mangalia tru antichitate?

– Ţi spileie, piştireauă unicat la nivel mondial si află tamam lângă Mangalia?

– Cum se cl’iamǎ staţiun’ile di-tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Neagrǎ?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe din Mangalia sau di aproapea aclo.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi v-are determinatǎ să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau în mediul online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Puteţ sǎ nǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mǎrilor Premii va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi pregătească excursiile în România, tru meşil’I cirişar, respectiv agheazmǎciune. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Seminar di paşte la Tulcea tru dzâlille 28.mar-3.apr.2015, chiro di unâ septamănă săptămână, cu numa “Conştientizarea a propril’ei identitate” (Awakening the identity). Seminarulu easte organizat di Suţata europeanâ YEN (Youth European Nationalities) şi Suţata a Tiniilor Armân’i din România. La el participâ vârâ sutâ di tiniri di-tru ma ma multe (aproapea 15) state europeane: Ghirmânie, Olanda, Danemarca, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Italia, Slovachia, Rusia, Ucraina, Albania, Republica Machedonia

Seminarulu di Paşte (Easter Seminar; aduţim aminte că paştile catholic easte pi 5 apriir, adică easte Siptâmâna Mare la catolliţ, şi pi 12 apriir la ortodocşi, adică unâ siptâmâna ninte di Sipţâmâna Mare, di la Florii pânâ la Paşte) easte ţel mai importantu evenimentu din cadrul reţeauâl’ei YEN, ţi si faţe tru iţe an cu unâ siptămână ninte di Paştele a catoliţilor. Aţist evenimentu easte organizat di cătră unâ organizaţie membră di-tru reţeaua YEN ţi apânghiseaşte anual aproximativ 100 di participanţâ di-tru toate părţâle a li Europă. Easter Seminar este, în principal, un forum di alâximintu di opinii şi experienţe întră tineril’i participanţâ.

**************************

Gala a Premiilor “Bana Armâneascâ”. Aşi cum si faţe di aproapea 20 an’i, tru dumânica di bitisitâ a mesului marţu, şi anulu aestu, pi 28 marţu si feaţe aestâ Galâ, cu numa Premiulu “Omulu a Anului”, tru organizarea a Federaţil’ei Liga a Arâmân’ilor din România. Participanţl’I si hârâsirâ şi di un muşat program artistic, dupâ cum dzâţe unâ participantâ, Mirela Sima-Biolan, alidzem, : “Tricum multu ghini! Cantatorilji na mayipsira cu boatsea a lor, iara giucatorilji di la pareia Vangilizmolu na umplura ocljilj di mushuteatsa.” Şi faţe urarea: “S-tsa da Dumnidza multa sanatati ti lucurlu tsi lu-adari shi puteari ta s-lu duts ninti, dle. doctor.!” Easte zborulu di editorulu a revistâl’ei Bana Armâneascâ, gh’iatrulu Dumitru Piceava.

Evenimentul di sâmbâtă, 28 marţu, agiumtu la ediţia 18 (easte zborulu di Gala a Premiilor), si feaţe la liceulu Mihai Viteazul, di Bucureşti, deadun cu Festivalul (agiumtu la ediţia 12) di Folclor Armânescu.

Laudatio trâ premianţâ fu faptu di Aurica Piha şi Enache Tuşa. Furâ date:

-Premiulu “Lujina a cartijei”, a lu Nicolas Trifon ti cartea “Unde este Aromânia?”;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti musica, a li Elena Corina Badea;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti sportu, a li Eliza Samara ţi gioacâ tenis di masă, loculu 3 tu Evropa ş 13 tru lumei; tru mesulu şcurtu 2015 amintă protulu loc la Quatar Open;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti excelenţă fu durusit a li Adriana Boruna – ună tiniră ţi lucreadză la Biblioteca Naţională şi îndreapse proiectulu DReam, un agiutor ti diavasirea a cărţâilor ti oamin’l’i care nu ved;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014-Gaudeamus Igitur” fu durusit a li Tania Chihaia – una tinira cari intra prota la Facultatea di Farmacie di Bucureshti tu 2014, cu nota 9.90;

Premiulu “Pliscuta di malma 2014” fu durusit a lu Aurel Papari.

Cantara shi giucară armâneaşte: (premiata) Elena Corina Badea, Camelia Bizdună, Elena Granzulea, Pero Tsatsa (di tru Makidunie), pareia Boaţea Pindului shi pareia Vanghilismolu, a cure numâ sâ uidiseaşte ahât muşat cu numa a sârbâtoaril’ei creştină ţi fu cu ndauâ dzâle ninte, sârbâtoarea a li Hâbare Bunâ, Vanghilizmolu.

*********************************

Un evenimentu ţi canda primuveara astronomicâ lu aduţe easte dzuua di 23 marţu, trâ care tru calendarulu ţi lu ndreadze cu mare mirache fosta a noastrâ colegâ Irina Paris-Naum, videm pri şcurtu că:

“23.03.1991 – prota emisie pi armâneashti la Radio România Internatsional: colectivlu di redacţie: Alex.Gr.Dima, Nicolae Celea, Mariana Caragicu Coandă, Irina Paris, Marilena Bara, Taşcu Lala. Secretari: Victoritsa Chiacu sh-Naca Traiana. Colaboratori: Prof.Univ.Dr.Nicolae Saramandu shi scriitorlu sh-criticlu Hristu Cândroveanu.”

Lipseaşte s-aduţim aminte că prota emisiune pi armâneaşte fu timil’iusitâ la iniţiativa a li Uniune ULCA, di Freiburg, tru Ghirmânie, Uniunea trâ Limba shi Cultura Armanească, prezidentu, atumţea, l’iratulu prof dr. Vasile Barba tu lucru deadun cu directorlu RRI Vasile Doru Ionescu.

Nibnte di anulu 1989 emisiun’i pi armâneaşte eara apânghisite unâ oarâ pi siptâmânâ tru arada a rubriţilor di la limba română, la care invitaţ sâ zburascâ pi armâneaşte personalităţ din România di farâ armâneascâ, di cama multile ori scriitorulu Hristu Cândroveanu, ama şi înreghistrări cu poezii şi paramithe tru interpretarea a actorilor Toma Caragiu, ică Ion Caramitru.

Hristu Cândoveanu are participatâ ama şi la emisiun’i după 1989, deadun şi prof doctor Nicolae Saramandu şi academician Matilda Caragiu Marioţeanu, care-l’i fu şi profesoarâ a directorului RRI, Vasile Doru Ionescu. Emisiunea pi armâneaşte lu duţe ninte aşi dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu.

Ascultaţ aoa –>