Agenda armaneasca 2015.03.24

Vruţ oaspiţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, adrat trâ unâ di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, ţi easte la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la muşuteţâle turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Hristu Steriu, 24.03.2015, 20:56

Vruţ oaspiţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, adrat trâ unâ di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, ţi easte la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la muşuteţâle turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 şi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cupǎn’i di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă grim tra să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Dzuua Internaţionala Francofoniil’ei. Siptâmâna ţi tricu, viniri, 20 marţu, fu Dzuua Internaţionalâ a Francofoniil’ei. Aestâ sârbâtoare fu stabilitâ tru anulu 1970, la 20 marţu. Tru un mesaj difuzat tru dzuua di vineri, ministrulu tromân di externe Bogdan Aurescu declara: “Diplomatia română are încreadire dimplină tru capacitatea a Francofoniil’ei di agiutare la rezolvarea a problemilor globale, arada di alte organizaţii internaţionale”. Tru mesaj el aduţea aminte că “România easte un actor importantu a OIF, ţi ninca di la adrearea a l’ei la aestâ organizaţie, tru 1991, ca observator şi, di-tru 1993, ca membru cu ndrepturi dimpline, acţionă fârâ curmare trâ promovarea şi realizarea a obiectivilor francofone. Ministrul adâvdzea că, in calitate di Stat-far a Francofoniil’ei trâ Europa Chentrala şi di Est, România da unâ atenţie specială a dimensiunil’ei reghionale a liştei. Aduţim aminte că, tru 2006, Bucurestiul apânghisi un sommet a Francofoniil’ei, şi tru mesulu ţi tricu, un seminar reghional, cându si reunirâ, la Bucureşti, reprezentanţâ a statilor membre a Organizatil’ei Internationalǎ a Fracofoniil’ei di-tru chentrul şi estul a Europâl’ei – Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova şi România. Titlul di OIF dateadzâ di-tru 2006, cându fu bâgat tru loculu a ţilui di AIF, şi ţi tru arada a lui lu înlocui tru 1999, pi aţel di Asociaţia di Cooperare Culturalâ şi Tehnicâ, ACCT, dată a organizaţil’ei la momentul a fondaril’ei tru 1970.

Tru ţi mutreaşte zborulu francofonie, referitor la comunitatea globalǎ di popule care zburǎscu limba francezǎ, el fu adrat prota oarâ tru 1880 di un geograf francez, Onesime Reclus. Ma amânat zborulu fu ufilisit tru 1962 di Leopold Sedar Senghor tra s-adarâ zborulu “negritudine”, trâ mileţle di oamin’i cu chealea laie, care fu asimilatâ tru zborulu Umanismu.

Léopold Sédar Senghor (1906 — 2001) fu poet, politician şi teoretician cultural senegalez, care chiro di dauâ decade fu preşedinte, protulu preşedinte a statului Senegal (1960–1980). Senghor fu protulu african care fu aleptu membru tru Academia francezǎ.

Organizaţia mondialâ a Francopfoniil’ei fu adratâ, spusim, tru 1970, poate, spunim tora, dupǎ modelul nǎu umanistu a lu Sedar Senghor.

*********************************

Treaţim la numirulu trei mondial. Di la tennis !

Giucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul trei mondial, a câştigat, dumânică, turneulu WTA di la Indian Wells (California), dotat cu premii totale di 5,3 milioane di dolari. Intr-unâ finală multu greauâ, ea u azvimse pi sârboaica Jelena Jankovic (N. 18), si amintă, aşi, ţel mai importantul trofeu a carierâl’ei. Aestua easte al treilea titlu amintat di romancă tru 2015 şi al 11-lea din carieră. După succesulu di la Indian Wells, Halep agiumse lider tru clasamentul Road to Singapore, trâ Turneulu a Campioanilor, care contabilizeadză ţeale mai bunile rezultate dintr-un an calendaristic.

Simona Halep si poză arada di trofeul amintat la Indian Wells, şi declară, cu şicaie, că aestua easte ţel ma greulu, şi la propriu, şi la figurat, avânda în videare importanţa a lui. “Aţel mai greulu trofeu, şi la propriu şi la figurat”, scrise Halep nângă poza, cadrulu, pi care u publică pi contul a l’ei di Facebook.

Pi fundalul a cadurlui s-veadi flambura di stat al României, tricoloră, şi unâ parte a complexului de la Indian Wells.

Ascultaţ aoa –>