Agenda armaneasca 2015.01.27

27 gh’inar 2015, si marcarâ 70 di an’i, la comemorarea tristǎ a Holocaustului. Ca azâ fu eliberat aoa şi 70 di an’i, lagǎrulu di exterminare di la Auschwitz (tru sudulu a Polonil’ei, ţarǎ pri-tru a cure invadare tru anulu 1939 di cǎtrǎ armata a lu Hitler, acaţǎ al doilea polim mondial). Aestâ comemorare si feaţe pi fondul a gâilipsirilor criscute mutrinda antisemitismulu tru Europa.

Hristu Steriu, 27.01.2015, 20:26

*******************

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, dedicat a uneia di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, situată la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la atracţiile turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 șşi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ cameră să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cădz di ban’e di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Dzuua Mondialǎ a Radioului:

Dzuua di 13 şcurtu fu stabilită di UNESCO trâ Dzuua Mondială a Radioului (World Radio Day), trâ atradzire atenţia asupra a importanţâl’ei extraordinarǎ a luştui trop di comunicare, fără care mulţâ oamin’i nu vrea sǎ aibǎ acces la informaţii. Cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialǎ a Radioului vă invităm, vruţ ascultători şi utilizatori Internet, să nǎ pitreaţiţ şcurte mesaje audio înreghistrate, pri-tru e-mail, la arom@rri.ro, ca fişier ataşat. Puteţ să nǎ pitreaţiţ şi şcurte texte dispri importanţa a radioului, pri-tru e-mail sau pi profilurile a noastre di Facebook, Google+ şi LinkedIn. Tema aleaptă trǎ 2015 easte Inovaţie şi tineret la radio“ (Innovation and youth in radio”). Ţeale mai interesantile texte şi mesaje audio va sǎ hibǎ difuzate într-unǎ rubrică specială în varliga a datâl’ei di 13 şcurtu. Tutunǎoarǎ, ma că si aveţi iţe turlie di fotografii personale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligătură cu rolulu a radioului tru bana a dvs., vă paraclasim să nǎ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, trǎ realiza galerii di fotografii pi site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre di Facebook, Flickr, Pinterest şi Google+. (Eugen Cojocariu)

***********************

Maca Dzuua Mondialǎ a Radioului va s-hibâ la giumitatea a mesului alantu, unâ sǎrbǎtoarea naţionalâ fu la giumitatea a mesului aestu. Dupǎ cum dzâţea colegulu a nostru di la RRI, Bogdan Matei, tru unâ hâbare ţi u spusim la buletinulu informativ di dzuua aţea, pi 15 gh’inar, si feaţirâ 165 di an’i di la naştirea a poetului national român, Mihai Eminescu (1850-1889), considerat ultimulu mare reprezentantu a romantismului european. Cu aţea aform’ie, fu marcata şi Dzuua a Culturâl’ei Naţionalǎ, instituitǎ di Parlamentu, tru 2010, la propunirea a Academiil’ei Romanǎ. Ca tru iţe an, misiun’ile diplomatiţe şi consulare, pricum şi institutile culturale româneşti di-tru xinătate apânghisirǎ evenimente speciale, dedicate aliştei dzuuâ. Aniversarea a lu Eminescu fu celebrata ofiţial şi tru Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), pricum şi di comunitǎţile româneşti di-tru xinǎtate.

**************************

Tra Agh’iu-Tanasi, pi 18 gh’inar, dumânicâ dicsearâ, fu dat la postul TVR2, a televiziunil’ei naţionalâ di România, filmulu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Aşi cum vâ spuneam şi la retrospectiva cu care bitisim anulu ţi tricu, filumlu a lu Toma Enache participǎ la ma multe festivaluri di filmu etnografic şi lo ma multe disctincţii, reghizorulu fu invitat la multe emisiun’i radiofoniţe şi la televiziune, dede interviuri tru presa scrisǎ.

S-aduţim aminte interviulu di la unâ televiziune di-tru Albania.

Interviulu si feaţe pi 9 agheazmǎciune la televiziunea Vizion Plus, la emisiunea Dupǎ prǎndzu ora ţinţe pm (pomerigio),. Toma Enache eara dus la un festival Balcanic di filmu, di Pogradeţ, tru Albania, iu si adunǎ cu mulţâ profesionişţâ di-tru umea a filmului, şi-l’i fu dat un premiu special trâ filmul “Nu hiu faimos, ama escu armân”. Interviulu ţânu vârâ 9 minute. Di-tru zboarâle a dialogului a lu Toma cu prezentatoarea di la emisiune: Subiectul a filmului putem s-lu spunim pi şcurtu aşi — un reghizor Toni Caramuşat l’ia un premiu multu mare tru America şi v’ine tra sâ promoveadzâ filmul tru Balcan’i. Tru idiul chiro caftâ unâ featâ muşatâ, cu numa Armânamea, trâ care mitulu dzâţe cǎ bâneadzâ tru unâ spileie, şi cǎ are un aver trâ armân’i.

Averulu ama easte mesajulu a filmului, dupu cum dzâţe Toma Enache — mesajulu easte vrearea, care, dzâţe el, easte idia la tuţ. Replica fu preluatâ şi di spichera di la televeziune, care cum zbura tru limba albanezâ, ama tru bitisitâ dzâse pi armâneaşte “Vâ baş”, trâ armân’i.

Ascultaţ aoa –>