Agenda armaneasca 2014.12.16

Hristu Steriu, 18.12.2014, 22:25

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care sdi personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opTiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

*************************

Evenimentu ţi ncl’ide un bair di evenimente, la muzeulu a cǎsǎbǎlui Bucureşti. Municipiul capitalâ a li Românie, Bucureştiul fu diznǎu, azâ, 16 andreu, pri-tru Palatul Şuţu, gazdǎ a unei manifestare culturalǎ — ultimulu evenimentu a anului 2014, din cadrul a proiectului a cure numâ easte adusǎ canda di la Parisulu a cartil’ei a lu Eugene Sue, “Les mysterres de Paris”, la cǎsǎbǎlu di-tru estul a li Europǎ, M’iculu Paris, la proiectul Mistirgh’iurile a Bucureştilor — Aromânil’i“. Aduţim aminte ca gazda a manifestǎrilor di-tru aestâ serie di mistiriuri fu realizatoarea a filmului “Aromânii”, di la Televiziunea Românǎ, Maria Cica. În cadrul a evenimentului, desfăşurat sum titulatura Oamin’i di ştiinţă aromân’i — Familia Minovici“, dr Adrian Majuru, directorulu a Muzeului, prezentǎ biografiile a oamin’ilor di ştiinţă Dumitru, Nicolae, Ştefan şi Mina Minovici şi realizările a luştor din perspectiva a lor di pionieri tru medicina românească. Fraţâl’i Minovici, care furâ legişti, chimişti, ingineri cu aname, alăsarǎ unâ clironomie culturală şi soţială aparte. Di numile a lor si leagă înhiinţarea a unor instituţii importante pricum Institutulu Medico Legal, Spitalul di Urgenţă, Facultatea di Farmacie, Facultatea di Chimie, Casa Chentrală a Asiguripsirilor Soţiale şi Salvarea, dupǎ cum nâ informeadzâ şi colega a noastrâ dusǎ la evenimentu, Aurica Piha.

*****************************

Treaţim tora la un altu muzeu di Bucureşti, Muzeul Ţǎranului (Horiatului) Român, la cure club si feaţe un evenimntu armânescu. Nâ informeadzâ unâ colegâ, fostâ colegâ a noastrâ, fosta colaboratoare Mirela Sima, ţi spune cǎ tricu multu ghine aclo, la aţel evenimenu, ligat ahât di muşat di numa a formaţil’ei armâneasc, Via Blacanika, In cap cu avdzâta cântâtoare Florentina Costea. Ama, s-li dǎm zboarâle a li Mirela Sima: Septǎmǎna tricutâ dicsearâ, dumânicâ, 7 andreu,si ţânu un concertu, alidzem: “

tsi-l deadi Via Balkanica (Florentina Costea, Alexandru Stoica – singurlu cari nu easti arman, Jovan Sofronievski, Makiuli Kostoski), dumanicâ dicsearâ, la Clublu a Huryeatlui di Bucureshti. Tu ahurhitâ sh-tu bitisitâ cântarâ colindul adrat di Sirma Guci tsi ari refrenlu:

“Culinda, melinda,

Dit tseru neaua alba da,

Culinda, melinda”.

Na framsim di giucari — dzâţe Mirela cu unâ muşatâ imaghine ţi nâ aduţe dininte hâvaia di giumbuşe şi harauâ di aţea searâ – shi Pilisterlu sh-aspusi nica una oara mirakea ti gioc, ma, tu arada aesta, nu tu mshatili a lor stranji armaneshtsa, ma tu stranji di arada, “civili”.

Sâ faţim unâ m’icâ limpidzare:

Clublu a Tsaranlui tsâni tut di Muzeulu a Tsaranlui, mash ca easti una njica salâ iu s-tsânu concerti. Tu intrata tu muzeu (poati s-aibâ sh-altâ intrari, nu shtiu), easti un spatsiu amenajat cu stoali, ca unâ terasâ, anvâlitâ, iu lumea shadi sh-bea. Ma s-nedz ninti, intri tu muzeu, ma s-fats nandreapta agiundzâ tu sala di concerti. Cama sintetic, aşi cum si exprimâ pi internet un vizitator di ma multe ori la aţe locaţie:

Clubul Taranului easte unâ terasa-restaurant baighi boema, plǎcutǎ veara, împlina iu m’erdzâ nu tra sa mǎţ, ama tra sâ beai cate ţiva si sa stai ore lundzâ moabete icǎ maşi s-mutreştâ la ţel’I di nvârliga, aşi cum dzâţe cu haze un şicǎgi oaspe di Clubulu Ţǎranului Român.

Vâ or multâ sânâtate, aclo la radio, loculu iu v’ineam şi eo cu mirache, şi di care escu ahât di ligatâ, şi pistipsescu cǎ şi tuţ al;anţâ ascultâtori. Vâ or sârbâtorile cu ghineaţǎ !

Ascultaţ aoa –>