Agenda armaneasca 2014.11.18

Expoziţie di picturâ, viniri, 14 brumar ! Expoziţia avu numa “Interferenţe culturale, Creaţie şi Restaurare, la sud şi la nordu di Dunǎre”. Pliantul invitaţie trâ la expoziţie are unâ imagine simbolicâ pi prota câpache, imagine care nâ duţe cu mintea la peninsula Balcanicâ şi la Continuum Romanicum. Faţa a copertâl’ei easte “tâl’iatâ” di la stânga la dreapta di un hir sinuos di culare alba ca apa a unui fluviu, apa a li Dunǎre, şi canda arcatâ piste aestâ apâ ca unâ apunte ţi leag partea di nsus di aţea di nghios di un cârlig di oi cu cârlibana ţi canda leagâ daule mealuri a marilui fluviu.

Hristu Steriu, 18.11.2014, 20:18

Expoziţia easte, si dzâţe, expoziţia di oamnâ a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare) — la 20 an’i. Invitaţ speciali furâ artişti plastiţ şi restauratori cu orighini sud-dunǎreane. Prezentarâ critiţl’i di artâ Corneliu Antim, preşedinte di onoare a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare), şi Marius Tiţa. Sâ spunim şi numa a membrilor di la echipa curatorialâ: Cristian Olteanu, Florin Ionuţ Filip, Mihai Tugearu, Anamaria Vaeni. Expoziţia fu apânghisitâ dzuâ siptâmâni tru sǎl’urile Papirus, Scriptorium şi Pergament a Bibliotecâl’ei Naţionalâ a Româniil’ei tru iame 31 sâmedru-14 rumar. Expusirâ lucrǎri vâr 60 di artişti. Va sâ spunim câte ndauâ zboarâ cu care feaţirâ prezentarea critiţil’i di artâ Corneliu Antim şi Marius Tiţa.

Corneliu Antim dzâse, alidzem, : “ …Aţistǎ salone easte didip altuţiva di proioectile di aradâ a asociaţil’ei di artâ relighioasâ şi a restauratorilor din România. Selecţia şi prestaţia a sculptorilor invitaţ easte în bunǎ parte dip eminentǎ ! Proiectul expoziţional easte a nauâl’ei echipâ di conduţire şi escu simfun cu aestâ, di aform’ia cǎ si lǎrdzi multu di multu aria di cuprindire şi conţânire, şi turlia aestâ unâ artâ elitistâ di restaurare sau di creaţie artuisticâ relighioasâ pi care puteai s-u vedz maşi In spaţiul eclezial, easte expusâ Intr-un spaţiu public deadun cu artişti di-tru alte sfere a artilor plastiţe, integrarea hiinda inversâ şi di bun augur. Artiştil’i pri-tru lucrǎrile expuse creadzâ unâ apunte întrǎ aţeale daule mǎri componente a artilor vizuale din România, arta sacrǎ şi arta laicǎ”edintile di onoare a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare). Tru arada a lui Marius Tiţa dzâse:, alidzem, : “… specialiştil’i tru restaurare şi artiştil’i relighioşi care expun aoaţe aduc fenomenulu relighios şi toatǎ aţistǎ spiritualitate relighioasǎ într-un cadru nou, creator, care depǎşeaşte canoanile tra sǎ si prezintâ a unei soţieate laicâ şi tra s-u aproache aesta di analta spiritualitate a artâl’ei relighioasâ, arta care prinde şi poate s-nâ hibâ accesibilâ şi pri-tru intermediul a artâl’ei plasticâ contemporanâ”, dzâse criticulu di artâ Marius Tiţa.

*******************************

Di la expoziţia di picturâ treaţim la unâ carte di poezie, “50X50” a lu Spiru Fuchi.

Spiru Fuchi ancljsi 50 di anji, şi aulatadz, sambata, 15 brumar 2014, la Palatea Sutsu (Muzeulu di Isturie a casaballui Bucureshti), fu parastasita naua carti alu Spiru “50X50”. Suntu 50 di poezii tu carti, cati una ti cathi anu ditu bana a lui.

Unâ di aeste poezii are numa: “Ca gljemu sandzinosu”; u spunim aoa:

Escu una rana nivindicata

pi truplu ascumtu ali Armanami.

Truplu ali Armanami si sarma

tu njlji di bucats.

Cheru licuranda ca meteorits,

tru tserlu scutidhosu a istoriiljei.

Mini armanu ca gljemu sandzinosu

tsi tsani a treiadza

Mira-ali-Isturie-ntru mana.

Poeta Kira Manţu pitricu un comentariu pi grupulu electronic armânescu, pi care lu alidzem, :

Cându Spiru Fuchi avea umplutâ 40 di anji aveamu anyrâpsitâ ndauâ zboarâ cari poetlu li tinjisi shi li bâgă pi câpakea a cartiljei “Cântitsi barbari”(2004) :

“Cându adyivâsiiu prota a lui carti — Soari disicatu (1997) — adukiiu trâ oarâ câ tu litiratura armâneascâ intră unu poetu aleptu, di idyiulu aluatu poeticu ca a cunuscutsloru poets Mihali Prefti shi Yioryi Vrana.

Adyivâsinda poematli alu Spiru Fuchi (ca shi-alu Prefti shi Vrana) ti-acatsâ unâ dureari fizicâ: ahurheashti s-ti doarâ inima dealihea, câ dukeshtsâ cumu easti aguditâ di hângeri antruisiti, tsi suntu zboarâli, metaforli ditu poemati.

Poezia alu Spiru Fuchi agudeashti ca zvici. Doari. Ti dishteaptâ. Ti-arucâ tu niarihati. Tsâ bagâ câtsutlu tu inimâ. Vedz sândzili tsi curâ, kicuti, kicuti … vedz-ntr-oclji caudza armâneascâ curbânâsitâ ca njelu fârâ câbati(…)

Ma tsâ da shi unâ nâdie : lucrânda, azburânda shi-anyrâpsinda tu limba armâneascâ, va s-aflămu unâ dzuâ, cumu dzâtsi poetlu ; « cljeaia tsi/ poati s-u disfacâ/ usha a yinâtorlui »

Dupu alti cărtsâ, cata cumu « Alchimia Dipirariljei »(2006) shi « Vlahomania »(2012), isa aestu anu, cându umpli 50 di anji, Spiru Fuchi nâ duruseashti cu unâ altâ aleaptâ carti di poemati, cu uidusita shi hârzita numâ « 50×50 » (unâ poemâ trâ cathi anu di banâ !).

U-adyivâsiiu nâinti s-alânceascâ shi tu unâ carti, mplinâ di harauâ shi emotsionu esteticu, lj-nyrâpsiiu alu Spiru Fuchi :

“Tu canâ di-alanti cărtsâ nu bâgashi nâintea a noastrâ ahtări cadri: unâ lumi tsi vatâmâ suflitlu shi angreacâ mâduua.

Poematli ditu aestâ carti suntu “unâ magmâ vulcanicâ” — cumu dzâts tu unâ poemâ. Dukeshtsâ cumu cadi pisti tini aestâ magmâ shi, di multi ori, canda tsâ lja anasa… Vedz nâinti “Muntili greu a Existenţâľei“ shi zori easti s-lu alinji…

Ashi dukiiu mini… Unâ furtii nj-angrică pi suflitu tutu kirolu câtu adyivâsiiu cartea ta.

Themili cari suntu ca hiru aroshu tu tutâ poezia a ta, li-aflămu shi tu aestâ carti, ama spusi altâ soie, cama cripticu, ascumti tu sintaymi zgurnjiti di tini shi suntu multu expresivi.

Mi-ntrebu câts armânji va s-adukeascâ deaspirlu ditu aestâ carti? Ma, mi tornu shi-nj dzâcu: noi, poetsljii, putemu s-lu adrămu virtualu s-hibâ dealihea, s-hibâ ahulitu…Câts va s-poatâ s-dipunâ tu afundulu a amariljei poetitsi alu Spiru Fuchi? Prindi s-ti-nveshtsâ tu stranji muderni di scafandru, s-ai aparatu tra s-pots s-adilji… Ama, atselu cari poati s-dipunâ ahândosu tu aestâ amari, va s-hibâ axi tra s-veadâ shi Yinitorlu, shi Elimbulu shi “Troia a limbâljei”, shi “Câravea ali Sperantsâ” shi multi, multi alti…”

Trâ multsâ anji, durute Poetu shi Frati tru Vrearea armâneascâ!

Kira Mantsu

13.11.2014

***************************************

Evenimentu armânescu la Teatrulu Uvreiescu di stat, di Bucureşti, dupǎ cum nâ informeadzâ Florentina Costea. Evenimentul fu festivalulu M’ica Lânmdâruşe, si câmbâtâ, 15 brumar. Flori Costea pitreaţe ndauâ zboarâ şi spune:

Ti atselj tsi nu iara la aestu festival, dãmu hãbari cã “Njica Lãndãrushi” fu amintatã di Andrei Geavela, un tiniru amplinu di hãri tsi cu murafeti di theatrinu nã arãdãpsi zboarã tsi nã si dusirã andreptu tu geanu.

S-nã bãneadzã fidãnjili msheati di Custantsa, Tulcea, Slobozia shi Bucureshti, tsi nã pãrãstãsirã adzã cãntitsi shi poemati. Ca hara di pãrintsãlj tsi-lj criscurã!

***********************

Un altu evenimentu: tru câsâbǎlu di munte Câmpulung, tru prota sâmbâtâ di mesulu aestu:

Pi şcurtu aduţim aminte cǎ fu ţânutâ adunare, deadun cu un muşat spectacol şi la Fundaţia Emil Hagi, di Câmulung. Maniofestarea si ţânu cu frun’I a sârbâtoaril’ei di Agh’u Dimitri. Participarâ paeia Boaţea a {Pindului, Nini Stere, Corina Badea, Pero tsatsa, a daua dzuâ, marile actor di Atena Costa Temeli ţânu un spectacol di poezie, di cântic –di dansu, di turlie, cu unâ expresie tru limba enlezâ, limbâ ţi Costa Temeli u zburaşte multu muşat, un specacol di un om, adicǎ “one-man show”.

Ascultaţ aoa –>