Agenda armaneasca 2014.11.11
Omulu a anului 2014 la RRI.
Hristu Steriu, 13.11.2014, 22:26
Omulu a anului 2014 la RRI.
Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care sdi personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opTiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.
Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.
Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !
Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.
Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.
Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.
****************************
Ca unâ discurmare la bitisitâ di siptâmânâ icǎ la un arhiusitâ di mes, tru dzâlile viniri-dumânicâ, 7-9 brumar, unâ pareie di armane livende feaţirâ unâ priinare pânâ Belgrad, la Suţata Lum’ina. Ia ţi nghrâpsea preşedinta Lila Cona dipri aestâ tim’ie, dumânicâ, 9 brumar.
Aza tahina — dzâţe Lila Cona – oaspitslji a noshtsa di la Fara armaneasca du Bucureshti trapsira calea ti Rumanii.La vremu cali mbaru shi cu buna noima shi sanatati sa si torna a casa.Noi, Beligradi, na harsimu multu tsi li vidzumu anamisa di noi shi tsi trucumu dau dzali tu muabets armaneshtsa.
Surarli anostri vruti, tuti livendi Armani : Zoe Carabash, nicuchira a haniljei Machidunia, loclu dip armanescu di Bucureshti, Aurica Pihca, prota boatsea di la RRI cari na li adutsi naima mushatil…i habarei di la cultura armanesca,cu comentari cari na dishclidu oclji,tinjisitili Geta shi Nutsa, na-adusira harau shi ocasii s-alaximu minduiri ti calea di ninti a Armanjloru di iutsido.Daua dzali pit Belgradi s-avdza mash grailu armanescu, ca Armanili a noastri shtiu ghini di tsi zburascu shi cum s-li spuna minduerli aloru.
Lunjina di Beligradu s-andamusi cu soatsali di Bucureshti la naua sedii a sutsataljei .Aclo,cu mari harau li ashtiptara: tinjisita doamna Fanitsa Dica, inima a sutsataljei Lunjina, Lila Buza, Lila Cona, Nadica Nanush, Biljana Zisi Gerushevic, Zorica Lipa shi Nebojsha Nusha.
Cu tinjisitili doamni di Bucuresht lu struvusimu shi domnul Yioryi Gushev,nicuchirlu a Agentsiilei turistica cari na lji adusi oaspitslji dit Rumanii.
Noi, Armanjli di Beligradi cu harau vremu sli ashtiptamu shi Armanjli di la sutsatili armaneshtsa di iutsido.
***************
S-videm impresiile cu care si turnǎ unâ participantâ di la aestâ priimnare, colega a noastrâ Aurica Piha. Di aeste impresii alidzemcadurile s-dzâţim tru “lum’inâ” armâneascâ a dauâ personalitǎţ, unâ aromânǎ, şi unâ istroromânǎ, di la muzeulu iu s-avea dusâ di lu vidzurâ; un mare patriot aromân, Riga Fereu (1757-1798), şi un mare inventator, nǎscut la vârâ 100 di an’I dupǎ Riga Fereu, inventator di farâ istroromânâ, Nicola Tesla (1856-1943). Alidzem tora zboarâle a li Auricâ Piha::
Sutsata ari dealihea — dzâţe ea – una casa multu mshata tsi tsani di fundatsia a marliu dramaturgu Nusici si a curi prezidentu di tora easti un strinipot a sciitorlui Dealihea pareaia di la Lunjna na ashtiptara multu ghini si la haristusimu ti tuta caldura shi uspitsaljia a lor. Lila Cona si Fanitsa Dica Susak na priimnara prit casaba, pi Kalemegdan, tsitatea multu veaclji a curi mururi pot s-hiba vidzuti shi aza shi tsi avu multi asedii si vidzu multi tu isturii, basearica Ayia Paraschevia cu nai ma musheat mosaic pi stizmi tsi spuni isturia cum Ayia Parascheavi fu adusa dim Poli ta s-hiba afiriti oasili ayisiti di turtsalji tsi avea acatsata polea. Ari aua shi una mana dia-li samta, a dapoia muzeulu ali artilerie cu tancuri, baruti, armati filisiti di oaminjlji di belgrad ti aparari tu protlu shi doilu polim mondial. Una msheata panorama s-dizvarteashti dit tsitati ti imnarea a araului Duna shi poati s-hiba vidzut loclu iu s-vearsa aralu Sava tu Duna. Duna fu shi sinur anamisa di Sarbia shi amiraraljia Avstroungara tu un chiro ashi cata cum di alanta parti di fluviu easti Zemun tora un mahala di Belgrad. Zemlin suntu nica nai ma marli casi a armanjlor emburi tsi asiguripsea comertsul anamisa di dauli amirarilji Otomana shi habsburgica. Casa al Spirta s-lucreadza la ea shi ea armasi martirii ti spiritlu creator shi ti avutsaljia a armanjlor.
Tut Kalemegdan, mardzina di Duna easti loclu iu fu acatsat Riga Fereulu vatamat shi arcat tu Duna ti furnjia ca minduia la ascaparea a populilor crishtini di sum aputrusearea a turtsalor. Riga Fereu (1757-1758) fu ţânut ru zundane aproape un an şi fu zgrumat. El minduia ti adrarea ali una federatsie balcanica.
Belgrad ari shi un muzeu ti anami ti marli isop Nicola Tesla luyursit di nascantsa biografi di orighini istroroman. Aclo vizitatorilji pot s-veada una parti di inventsiili a lui shi nascanti experimenti tsi lu spusira vizionar ti eta a lui . Adutsem aminti ti atsea ca Tesla fu atsel tsi afla curentul alternativ, cu bobina di inductsie ama shi atsea ti filisearea ali energhie ali apa, a vimtului, a soarliu ti fatsearea ali energhii electrica, cum shi aflarea ali telecomanda, a razilor roetengen ti itripseari, ama shi multi alti….
Aclo easti shi cinusha a marlui inventator tsi fu adusa dit America.
Vizitam shi muzeulu a aftuchinilor cu atsea cu cari s-priimna Tito pana la atseali di formula 1
Cata cum shi muzeulu a avioanilor tsi easti aproapea di aeroportu.
Vidzum partea veaclji a casabalui aclo iu armanjlji vinits ninti di 1900 di ma multi locuri ti tugireti I ncarvani di Clisura, Crushuva, Bitului, Mbeala din Sus shi nghios shi ndreptu di Moscopole dupu ardiri shi iu sa shtii nica iu fu mahalalu a lor shi cu novi Beograd cu geadii multu lardz aclo iu ari un musheat apartamentu shi nai ma fidela ascultatoari anoasta Fanitsa Dica tsi ca una livenda armana na calisi pi tsina la ea acasa iu nu mash ca gustam di macarli adrati di nasa ama na harnim shi cu zborlu a ei crushuvean mplin di mintiminjie shi dultseami. Ea easti decana di ilichie a sutsataljei lunjna shi di ea s-pari ca asculta tuts atselji ma tiniri, cata cum fu shi atsel di ma ninti prezidentu Dimitri Nikolaevici tsi atsea dzuua avea bash iurtia shi a curi alj spunem nica una oara Ti multsalj anj, sa-lj creasca ficiorlu shi s-lu adara bun arman. Ashi cum dzatsea Fanitsa la iurtii s-aduna ma multsa armanj la sutsata ama ti lucru suntu mash ndoi si ndreg activitatsli shi noi adavgam ca a ca nu suntu dip multsa Biligradi suntu dealithea livendza shi pirifanj iara activitatsli li adara [pi nivel analtu.
Shi ashi cum easti ghini la andamusi cantam deadun cu botsli di haryarici a doamnilor di la sutsata Lunjna tsi multu s-harsira ca shi noi shteam atseali cantitsi shi ca ia atsea tsi na leaga easti limba, canticlu shi duchearea armaneasca. Noi va spunem tu soni dimandarea ali Fanitsa shi ali Lila Cona, zburats fumeilji armaneashti ncasa ca ia tsi musheat easti anda ti duts tu una capitala xeana (paradigma Biligradi) shi avdza zbor armanescu, ti achicaseashti cu oaminjlji shi ducheshtsa una soie. Nu ari altutsiva ma musheat…..
Haristuseri shi lucurlu ambar la sutsata Lunjina tsi tora seara au adunari shi haristuseri al Yioryi Gushev tsi na dusi cu a lui aghentsie la aesta andamusi ti niagarsheari. Hâristusim şi a li Irina Naum care sponsorizǎ unâ parte di hǎrgile a liştei excursie di aform’ia cǎ avu unâ harauâ şi cama mare, si feaţe maie a daua oarâ di la feata a l’ei Sofia. Tora maia Irina easte hârâsitâ di unâ nipoatâ, dupǎ ţi ma ninte cu vârâ ndoi an’I avu protulu a l’ei nipot, un nipot tri un armân livendu, Nicolae-Gabriel.
Ascultaţ aoa –>
