Agenda armaneasca 2014.10.14

Lansare di carte siptâmâna ţi tricu, sâmbâtâ, pi 11, dzuua a mesului di brumar.

Hristu Steriu, 15.10.2014, 22:00

Lansare di carte siptâmâna ţi tricu, sâmbâtâ, pi 11, dzuua a mesului di brumar.

Radio România Internaţional (RRI), di-tru arada a Radio România, serviciul public, lansǎ la 11 dzuua a mesuluid sâmedru 2014, la Chentrul Cultural di-tru hoara Brebu, jud. Prahova, volumulu bilingvu (română-engleză) Dipărtările nu va nâ dispartâ vârnâoarâ” (Prima carte trâ ascultătoril’i RRI care nâ au vizitatâ) / ”Distance will never come between us” (The first book about the RRI listeners who visited Romania).

Volumulu, realizat cu agiutorulu financiar a Consiliului Jedeţean Prahova, fu tipusit la Editura Libertas, Ploieşti, şi easte adrat pi timel’ilu a interviurilor şi declaraţiilor, a cadurilor a ascultătorilor RRI di-tru aproapea 20 state, care amintarâ Mǎrile Premii a concursurilor di cultură ghenerală organizate di Radio România Internaţional di-tru 1995 pânâ azâ. Mǎrile Premii furâ sejururi tru niscânte zone din România, importante di videalâ istoricâ, culturalǎ, turisticǎ, etnograficǎ icǎ economicǎ. Pi nângǎ interviurile şi declaraţiile a ascultătorilor care au vizitatâ România în lucrare furâ ufilisite şi articole din presă scrisă a cihrolui sau din presa electronică. Ţinţe artişti plastiţ din România, Maxim Dumitraş, Ion Aurel Gârjoabă, Marcel Lupşe, Ştefan Orth şi Aurel Tar au îndreapsirâ lucrări orighinale (xilogravură, gravură tru metal – aquaforte/aquatinta, linogravură, stencil) trâ un numir di 15 exemplare di autor.

Volumulu va s-hibâ dat fârâ pâradz a unor analţâ reprezentanţâ ai statului român, a ambasadilor şi a ICR-urilor di tru xeane şi va-s agiungâ la ascultătoril’i RRI care amintarâ sejururi tru România, ama şi la alţâ ascultători RRI di-tru ma multe state a lumil’ei.

Autori: coordonator principal: Eugen Cojocariu, coordonator: Alecu Marciuc, redactor: prof. dr. Constantin Manolache (Chentrul Judeţean di Cultură Prahova), viziune şi concepţie grafică: Mircia Dumitrescu, membru corespondentu al Academiei Române, tehnoredactare, prelucrare imagini, coperta: conf. univ. dr. Ovidiu Croitoru, Universitatea Naţională di Arte din Bucureşti. Traduţirea în limba engleză fu realizată di Cristina Mateescu, Ana-Maria Popescu, Mihaela Ignătescu şi Vlad Palcu, redactori la Secţia Engleză RRI.

La lansarea di la Chentrul Cultural Brebu au participat Primarul comunei, Adrian Ungureanu, arada di alţâ reprezentanţâ a Primăriil’ei, prof. dr. Constantin Manolache (Centrul Judeţean di Cultură Prahova), Eugen Cojocariu, Secretar gheneral RRI, Alecu Marciuc, coordonator a volumului, un numiros public, inclusiv conduţirea, profesori şi elevi a Şcoalâl’ei gimnazialâ Matei Basarab” din localitate.

****************************

Evenimentu ligat di armân’i, la Muzeulu a municipiului Bucureşti, iu azâ pi 14 a mesului di sâmedru, si lanseadzâ unâ nauâ serie di evenimente, cu numa “Mmistiriurile a Bucureştiului — Aromân’il’I”. La Palatul cu numa Palatul Shutsu di Bucureşti. Dişcl’idirea si feaţe azâ, cu prezentarea a cartil’ei “Aromân’il’I — Paramithe di suflit”, simnatâ di Maria Cica, apărută la Editura Muntenia.

“ Maria Cica easte realizatoare di documentare dispre aromân’i la TVR. Are inclusâ tru carte unâ mare parte di lucurlu a l’ei di pi teren, prezentânda tradiţii autentiţe a aromân’ilor di Dobrogea, ama şi di-tru întreaga Peninsulă Balcanică, istorisiri a reprezentanţâlor a comunităţâlor armâneşti. Tru aţist volum, autoarea prezintă şi istorima di banâ a pâpnilor a l’ei fudziţ di-tru Grâţie, la giumitatea a an’ilor 20, tra sâ si stabileascâ tru România. Cu tute că multe di personajile a lucraril’ei nu mata bâneadzâ, vruiu să păstredzu hirulu epic spri unâ zonă di harauâ”, spune autoarea Maria Cica. “Bunulu pap a meu paternu si-are născutǎ la Hurupani, unâ hoarâ di fârşeroţi di-tru nordulu a li Grǎţie, di pi nângă câsâbǎlu Naoussa. Anulu a naşteril’ei eara 1898, conform a buletinului. Nu sâ ştie desi aesta eara data reală sau, ca mulţâ alţâ aromân’i emigranţâ, şi papu si declarǎ ma în vârstă, ma tricut atumţea cându l’i si feaţirâ actile di identitate, la vinearea în ţară. Si spune că bărbaţâl’i făţea aţist lucru ca să nu riscâ să hibâ pitricuţ pi frontu. Numa di familie easte ama sigur că şi-u alâxi. În realitate îl cl’ima Costa Pacea. Ama, arămânând oarfǎn di m’ic di doil’i părinţâ, fu criscut di maia a lui, care u cl’ima Cica, pi numa m’icâ. Iara pi el, oamin’il’i avea arhiusitâ să-l identificâ, s-lu spunâ ca pi Costa ali Cichi. Tru 1926, cându completarâ formalităţâle trâ fudzirea tru în Cadrilater, şi papu, ama şi fratile a lui mai m’ic, papu Yianachi, îşi declararâ ca numa di familie Cica. Tut la Hurupani, papu si căsători, si însurǎ cu Maria al Yiani. Şi ea eara oarfǎnă di doil’i părinţâ. Eara tru chirolu cându nu si avea inventatâ antibiotiţile, iara unâ simplă viroză făţea mare funico.”

În prefaţa a cartil’ei, simnată di istoriculu Adrian Majuru, aflǎm detaliile a demersului a li autoare: Avem unâ carte dispre unâ lume care diferă în detalii, ma multu trâ cititoril’i român’i, care va sâ descoapirǎ unâ psihologhie di multe ori contrarie, inversată, în comparaţie cu realităţâle similare româneşti. Aţea ţi aestu volum oferă a cititorului niiniţiat, din afoara a comunitatil’ei aromânǎ, şi aşi lipsit di genă şi bagajulu mitologhic adecvat, easte metoda a prezentaril’ei a suflitului aromânescu di-tru interior cătrǎ achicâsirea a tutulor.”

******************

Aduţire aminte la şapte an’i a lu profesor doctor Vasile Barba (1918-2007), care tru anulu 1983 fudzi emigrânda tru Ghirmânie, iu si stabili tru câsâbǎlu Feiburg. Sambata 18 di Sumedru 2014, Bucureshti, soia a ljirtatlui prof.dr.Vasile Barba tricut tu eta alanta tu 20 di Sumedru 2007, Freiburg, tu Ghirmanie va s-baga misalea tu shapti anj.

Anulu di naştire a lu Vasile Barba, 1918, easte un an simbolic trâ România, care dupǎ bitisita a protului polim mondial putu s-u facâ Marea Unire. Tatâ-su a lu Vasile Barba, domnul Gheoghe Barba fu dascal tru nviţâmintul românescu di la sud di Dunǎre.

Tut simbolicâ easte şi spunirea tru unâ formâ benignâ, expresia easte a poetului armân di-tru Canada Mihali Prefti, varianta beningnâ a imnului a lu Belemace, Pârinteasca dimndare, trâ unâ turlie di mare unire a armân’ilor sum hlambura di versuri a poeziil’ei a lu Costa Belemace.

S-videm zboarâle cu care Mihali Prefti, aţel ţi colaborǎ cu Vasile Barba la aestu imnu a vrearil’ei armâneascâ, lu tim’isea pi pofesorulu doctor Vasile Barba, atumţea cându tru 2007, la 20 a mesului di sâmedru, tricu tru eternitate..

“Tra thimisea al Lali Vasili Barba armasira multi adaraminti ti-Armanami. Mini pirsunalu amu multi thimiseri ditu muabetsli tsi li-avemu adrata la tilifoni ica cu yrama sh-totna hiu apurisitu di-aesta mari pirsunalitati Armaneasca tsi-shi ancllina aproapea tuta bana a lui activa ti adrari nu mashi di bunets şi agiutarea (tra sâ reformulǎm) a armânamil’ei tra s-armânâ tru banâ. Tu cathi muabeti cu Lali Vasili s-parea ca ditu atsea minuta avea ta si-s ankirdhaseasca adaramintulu absulutu di carea eara ligata tuta soartea a noasta. Lali Vasili avea una axii s-tsa da puteari ta s-pistipseshtsa ca tutu easti di-alihea, ca alanta tahinima tuti vrea-shi intra tu-averu, tu fapta; ti-atsea ca elu eara omlu a faptiloru. Tuta bana a lui sh-pana tu nai albulu aushaticu elu dzuua di dzuua aumplea, aminta una fapta di simasii ti tuta Armanamea.

Nu daima earamu doilli pi una minduiri sh-cututu ca nji-adutsea argumentili a lui dapoa mi-alasa s-nji-aducu shi-a meali. Mi-asculta sh-dapoa dzatsea: “Nipoate Mihali, imna-ts pri calea a ta ninti.” Elu varnaoara nu kicusea ica s-tsanea yinati ca nu vrea s-hii pri-una minti cu elu, ama yixea ghini atsea tsi-aspuneai sh-dapoa t-una cuncluzii patriarhala, angricata, tsa didea evluyii.”

Ascultaţ aoa –>