Agenda armaneasca 2014.10.07

Tru intrata a mesului di sâmedru fu postat pi internet, în conformitate cu site-ul a instituţil’ei di artâ teatralâ din România UNITER, un articol di-tru care nviţǎm cǎ, citǎm titlul articolului,

Hristu Steriu, 07.10.2014, 19:42

Tru intrata a mesului di sâmedru fu postat pi internet, în conformitate cu site-ul a instituţil’ei di artâ teatralâ din România UNITER, un articol di-tru care nviţǎm cǎ, citǎm titlul articolului,

Ion Caramitru, aleptu diznou preşedinte al UNITER

Aduţim aminte cǎ Ion Caramitru are un rol di prota tese şi tru bana culturalâ armâneascâ, el easte şi preşdintile a Suţatâl’ei di culturâ macedo-românǎ, care la 23 di agheazmǎciune feaţe 135 di la înhiinţare, ru 1879.

Tru articol si spune:

Ion Caramitru, directorulu a Teatrului Naţional Bucureşti, fu aleptu diznou în funcţia di preşedinte a Uniunil’ei Teatralâ din România (UNITER), pri-tru votulu a Adunaril’ei Ghenerale a instituţil’ei, dupu cum dzâţe site-ul a organizaţil’ei culturalâ.

Luni, 29 agheazmǎciune, la Teatrul Naţional “I. L.Caragiale” din Bucureşti si desfăşurǎ Adunarea Ghenerală di dare giuvape şi aleadziri UNITER.

Pri-tru votulu a Adunaril’ei Gheneralâ, Ion Caramitru fu aleptu diznou în funcţia di preşedinte a instituţil’ei, iara Aura Corbeanu, în funcţia di vicepreşedinte executiv, trâ perioada 2014 – 2018.

Noulu Senat UNITER, votat şi aleptu trâ următoril’i patru an’i, easte format di: actorulu Ion Caramitru, managerulu cultural Aura Corbeanu, actoril’i Emil Boroghină, Virginea Mirea, Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea, Ozana Oancea, Miklos Bacs, Eusebiu Ştefănescu, Adi Carauleanu (membru supleant), regizorii Gábor Tompa, Claudiu Goga, László Bocsárdi (membru supleant), scenografii Dragoş Buhagiar, Puiu Antemir, Ştefania Cenean (membru supleant) şi criticii de teatru Marina Constantinescu, Alice Georgescu şi Florica Ichim (membru supleant).

Tutunâoarâ, furâ votaţ ca membri a Comisil’ei di Cenzori criticulu di teatru Ileana Lucaciu, actorulu Volin Costin şi expertulu contabil Dana Varlaam.

Aura Corbeanu easte şi director executiv a Festivalului Naţional de Teatru (FNT).

Ion Caramitru, care easte preşedintile UNITER di-tru 1990, easte şi directorulu a Teatrului Naţional Bucureşti di-tru 2005 şi fu ministru a Culturâl’ei tru perioada 1996 – 2000.

Născut tru 1942, într-unâ familie di armân’i, Caramitru bitisi Institutulu di Artă Teatrală şi Chinematografică tru 1964, cându şi debutǎ pi schena a Teatrului Naţional din Bucureşti, tru “Eminescu”, di Mircea Ştefănescu.

Fu actor şi reghizor la Teatrul Bulandra, a cure directorat lu avu tru perioada 1990 – 1993. Are debutatâ pi marile ecran tru filmul “V’iştearia di-tru Vadul Vechi”, di Victor Iliu, tru 1963, iara ma amânat avu roluri principale tru cama di 40 di pelicule. Interpretǎ piste 60 di roluri importante di-tru dramaturghia românească şi universală, în ţară şi tru xinătate.

Ion Caramitru fu decorat di regina Elizabeth a II-a a Maril’ei Britanie şi a Irl’ndâlei di Nordu cu titlul di Ofiţer di Onoare a Ordinului a Imperiului Britanic, trâ activitatea culturală româno-britanică desfăşurată di aestua.

Uniunea Teatrală din România – UNITER – easte unâ organizaţie profesională, apolitică, niguvernamentală şi nonprofit, constituită pri-tru asociarea liberă a creatorilor di-tru domeniul a teatrului. Dupu cum dzâţe site-ul a uniunil’ei, UNITER fu înhiinţată tru anulu 1990 (mesulu şcurtu) şi are unâ activitate nicurmatâ 20 an’i (1990 – 2010). Ca unâ consecinţă a activitatil’ei susţânutâ, UNITER are obţânutâ statutulu di instituţie di utilitate publică prin H.G.746 / 31 august 2000.

*******************

Avem la redacţie cartea di poezii a unui tinir poet armân, ţi easţe preşedinte şi a unei suţatâ armâneascâ di-tru România, suţata Cârlibana a armân’ilor şi migliniţlor di Timişoara, Victor Enache. Cartea ţi el u scoase anulu tricut, tru 2013, la editura Waldpress, di Timişoara, câsâbǎ tru vestul a li Românie, are numa “Dor”. Cartea si hârâseaşte di prezentarea a profesoruloui universitare doctor Vasile Frǎţilǎ, din România, ama şi di zboarâle câlduroase, di prezentare poeticâ, ali Vanghea Mihanj Steryiu, preşedinta a SSAAM, Suţata a Scriitorilor şi Artiştilor Armân’I di-tru Machidunie. Cartea are dauâ pǎrţâ, Matcǎ, unâ tulie di matcǎ poeticâ, scirsâ tru limba românâ, şi unâ a daua parte, cu numa Izvur, cu versiune paralelâ, pri româneaşte, nastânga, tru carte, ama dzâţim noi şi tru sudulu a li Europâ,l nastânga a li Dunǎre, şi pri armâneaşte, pagina di nandreapta, ama, duţim ma largu, figura di stil, şi nandreapta a fluminului Dunǎrea. Amarea, ca un v’is di amǎrile a sudului, I barim locurile mjedetare, ama tut a unui ochean pacific, di irine şi arihate, di arinâ şi di malâmâ a soarilui, v’ine cu chimata a l’ei poetic şi tru unâ poezie ma şcurtâ ţi va u spunim aoa “Pi mardzina di-amari”: “Mân-aţea ave nghrâpsitâ,/ Cu litiri ţi-acresc,/ Pi-arinâ di tu-apiritâ, / Ti-arâsesc.// M-aşe cunm dzş şi-altoarâ,/ Pi maradina di-amari. Tsi pi-arin’I si-adarâ,/ Cu pota chiamâ cheari.”

***********

Trâ alte dauâ cǎrţâ nâ informeadzâ tru un email di pi 3 a mesului di sâmedru, Goran Puşuticlu:

Buna va oara,

inshira di la tipugrafii aesti nali cartsa:

1. Cola Fudulea, “Aeshtsa Armanji, oaminji dit pirmifi”, a patra carti sum aestu titlu, cu sumtitlul “Alargu pisti muntsa shi alti pirmituseri”. Carta easti publicata di Tiberiu Cunia la Editura Cartea Aromana. Protili trei cartsa cu pirmituseri inshira la editura-a d-lui Cunia ahurhindalui cu anlu 1998. Cola Fudulea easti faptu tu-anlu 1940, hoara Toccilar, Cadrliater. Baneadza Custantsa shi nica una oara na durusi cu musheati pirmifi dit bana armaneasca cartea ari 230 di padzinji;

2. Gabriela Adamesteanu, “Izgubeno Utro”, trdutsiri dit limba rumaneasca pi limba machiduneasca adrata di sumsimnatlu G. Kostov (Pushuticlu) a canascutlui roman “Dimineatsa pierduta”, di canascuta romantsiera shi publitsista rumana. Romanlu easti dit anlu 1983 shi tu Rumanii pana aza s-adrara ma multi editsii. Tradutsirea pi limba machiduneasca s-publica anlu aestu la Editura Evrobalkan di Scopia, Republica Machidunia shi ari 500 di padzinji.

Ti-aljei tsi li shtiu aesti daua limbi, armaneasca shi machiduneasca la or dghivaseari musheata.

Cu tinjii,

Goran Pushuticlu

******************

Tru Albania fu adratâ, tru câsâbǎlu Fearica unâ tleviziune pi rǎmǎneaşte, dupu cum nâiformeadzâ tru un email di pi 1 di sâmedru domnul Ilia Bombai, alidzem :

Fratsã arãmãnji!

Aisti dzãli tu arbinishi va televizionu *Apollonia*di Casabaja ali Ferci zdãfetsi une program tu limba a nostã.Stãmãn di stãmãn tu dzua sãmbãta pi satjia 18 putem s-u ascultãm.Dituts svãnitsã sdets contributlu a vostã. Cu cãntãli,poezi,intervistã sh ideli . unã bravo mari di domnu Ilia Gjoka di asti lukru bunã .Gjini svãnitsã.

Cu vreri Ilia Bombaj

Ascultaţ aoa –>