Agenda armaneasca 2014.09.30

Neagu Djuvara tru muşata a lui longevitate şi substanţâ di amintiri, fu oaspe diznou la unâ televiziune di-tru România. Dupǎ ţi tru dzuua di bitisitâ a mesului agustu, împlini aproapea unâ sutâ di an’i, fârâ doi di nu suntu unâ sutâ, aualtadz sâmbâtâ, 27 agheamǎciune, fu prezentu tru emisiunea a lu Adrian Ursu, di la telviziunea Antena 3. Emisiunea, care ţânu ma multu di giumitate di sâhate, la oara 17, avea numa “Istorii di polim”, tru care Neagu Djuvara spuse amintirile a lui di-tru doilu polim mondial, cându alumtǎ şi tru Arusie. Cu bogata a lui informaţie di istoric, venerabilul scriitor feaţe un panoramâ a situaţil’ei geo-politicâ di atumţea şi di tora.

Hristu Steriu, 06.10.2014, 21:56

**********************

M’eardzim cu unâ hâbare la dişcl’idirea a anului di nviţâmintu la Atena. Sâmbâtâ, pi 27 agheazmǎciune, asî cum ştiţ şi di buletinului informative di la RRI, Ministrulu delegat trâ român’il’i di pritut, Bogdan Stanoevici, feaţe, arhiusinda di sâmbâtâ, unâ vizită de lucru în Grecia, iu are participatâ la festivităţile di dişcl’idire a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească, organizate la Atena. Cu aţistâ aform’ia, Stanoevici are pruvidzute adunǎri cu reprezentanţi a mediului asociativ românescu di-tru Grǎţie. La arhiusita a septǎmǎnǎl’ei, el feaţe vizite tru daua ţǎri viţine a Grǎţil’ei, Albania şi Machedonia, iu si adunǎ cu lideri a comunitǎţâlor aromâne şi meglenoromâne. Ministrulu salutǎ proiectile dedicate a ţâniril’ei şi afirmaril’ei a li identitate etnicâ, lingvisticâ şi relighioasâ a luştor comunitǎţ latinofone di-tru Balcan’i, ţi zburǎscu dialecte a limbâl’ei românǎ.

**********************

Siptâmâna tricutâ, pi 23 agheazmǎciune, Societatea di culturâ macedo-românǎ avu unâ aniversare aproapea rotundâ, ma multu di un secol, di cându fu adratâ, la 23 agheazmǎciune, 1879. Ia ţi sâ spune tru un articol di pi blogulu a li Izabela Papazicu. Alidzem:

Constituita la Bucuresti si recunoscută ca persoanã juridică prin legea votatã de Corpurile Legiuitoare, apoi promulgata prin inaltul Decret domnesc nr. 1298 din 15 aprilie 1880, SCMR a lansat o proclamatie tuturor românilor din sudul Dunarii, chemându-i sa învete limba româna si sa traiasca în pace cu toate popoarele cu care vietuiesc.

Societatea a functionat în mod continuu, nefiind desfiintata de la data înregistrarii, ca persoana juridica, insa dupa caderea tarii in mainile comunistilor si desfiintarea de catre Ana Pauker a scolilor romanesti din Balcani si-a intrerupt existenta de facto.

Activitatea sa a fost reluata in 1990 sub conducerea lui Hristu Cândroveanu.

In momentul de fata este condusa de marele actor Ion Caramitru si a avut o contributie esentiala, alaturi de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, in reeditarea si distribuirea celui mai recent Manual de aromana, aparut sub egida Academiei Romane.

**********************

Filmul a lu Toma Enache, protulu filmu zburât pi armâneaşte, “Nu hiu faimos, ama hiu armân” fu prezentat şi la un simpozion di Murighiol, adunarea a emburilor armân’I, tru judeţulu Tulcea, dit România. Adunarea si feaţe tru dzâlile 21-23 agheazmǎciune şi fu ndrepatâ di suţata Fara armneascâ dit România. Participanţâ la aestâ adunare Irina şi Lifteri Naum pitricurâ un muşat articol pi gruplu electronic armnescu, di cum tricurâ aclo şi ţi s-feaţe.

Alidzem zboarâle cu flmul a lu Toma Enache:

Dupu aestâ zburâToma Enache ti filmul a lui “Nu hiu faimos, ama hiu arman”, cari al prezenta shi aoa, tu prota seara. Cu aestu filmu Toma alaga pit Romanie, pit Balcanj shi agiunsi cu el sh-tu SUA. Na spusi ca ari tu umuti un nou proiectu ti filmu armanescu.

Un altu momentu sâ-l’I dzâţim tut cultural, ligat di numa a poetâl’ei Kira Manţu, fu aniversarea a l’ei trâ dzua di amintare. Tru articol sâ spune:

Dupa tsi ancljisim discutsiili dit prota dzuua featsim una priimnari cu daua pampori pit Delta a Dunaljei.

Dicseara, tu 22 di yizmaciun tsinam deadun sh-cu furnjia a tsinaljei

u tinjisim pi scriitoarea Kira Iorgoveanu Mantsu, ca eara dzuua ljei di amintari. S-asteasi lunjina sh-intra un tortu mari, anvarligheat di focuri lunjinoasi. Alj cantam ali Kira s-na baneadza multsa anj di aoa sh-ninti shi s-adara ninti cat ma multi poezii.”S-na banedz vruta Kira shi s-na andamusim multsa anj di aoa sh-ninti”. Sh-tu aesta seara shidzum di zbor pana amanat. Na canta Flori Costea cu pareia a ljei Via Balcanica. Giucam pi cantitsli ali Flori. Lu ascultam cu multa tinjie pi cantatorlu Mita Guda cari na umplu inimili di haraua cu a lui cantits veclj armaneshti.

Ascultaţ aoa! –>