Agenda armaneasca 2014.09.16

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nǎu concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, care aduţe la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre avdzâte, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.

Hristu Steriu, 16.09.2014, 20:57

********************

Întrǎ 20 şi 27 agheazmǎciune Bucureştiul apânghiseaşte a II-a ediţie a RadiRo — Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio. Evenimentul easte organizat di Radio România, priiatin şi susţânător devotat a muzicâl’ei clasicâ ninca di-tru 1928, când pitriţea tru eter primul a lui semnal sonor!

*********************

Tru 2012, prima ediţie RadiRo” aduse în România ansambluri simfoniţe radio prestigioase: BBC Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI, Orchestre Philharmonique de Radio France.

**********************

Tru 2014, la ediţia a 2-a, concerteadză Orchestra Simfonică Radio di-tru Finlanda, Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Simfonică Radio di Stuttgart, Orchestre National de France şi Orchestra Naţională Radio, sum bagheta a unor dirijori cu mare numâ, pricum Joshua Weilerstein, Ondrej Lenárd, Stéphane Denève, Case Scaglione, Vassily Sinaisky, Tiberiu Soare şi Cristian Mandeal.

*********************

Solişti di mare virtuozitate suntu protagoniştil’i a serilor RadiRo”: pianistul Jonathan Biss, soprana Katarina Jovanovic, pianistul Jan Simon, violoniştil’i Nikolaj Znaider şi Vadim Gluzman, arada di mǎri artişti român’i: mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail, violonistul Alexandru Tomescu. Directorul di onoare a liştei ediţie, dirijorulu român Cristian Mandeal, aduţe un plus di prestigiu şi valoare europeană Festivalului RadiRo”.

**********************

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va ţânâ până pi 26 agheazmǎciune 2014, data a poştâl’ei.

***********************

Premiile şi menţiun’ile a concursului, în obiecte, va hibâ în principal CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeanâ, ama va oferim ca premii şi alte obiecte di promovare culturală şi turistică. Concursul easte organizat deadun cu Editura Casa Radio” şi cu Primăria a Municipiului Bucureşti.

*************************

Şi tora, întribările:

– Tru ţi an si feaţe prima ediţie a Festivalul Internaţional a Orchestrelor Radio?

– Care easte directorulu di onoare a ediţil’ei a 2-a a Festivalului?

– Câte orchestre radio participă la ediţia 2014 a RadiRo?

– Numiţ 3 artişti român’i di talie (solişti sau dirijori) aflaţ pe afişulu RadiRo anulu aestu.

***********************

Vă paraclasim să nâ scriiţ ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ programile tru mediul online. Coordonatile a noastre suntu nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ro@rri.ro. Aştiptăm răspunsurile a dvs. până la 26 agheazmǎciune, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a premiilor şi a menţiun’ilor va hibâ spuşi curundu după bitisirea a concursului. Succes!

*********************************

****************

Cultura armâneascâ promovatâ pri-tru asociaţii culturale şi pri-tru prodyuse di culturâ. Vrem sâ spunim, pi şcurtu, trâ interviurile date siptâmâna tricutâ, un la unâ televiziune din România, altu dat la unâ televiziune di-tru Albania. La televiziunea reghionalâ di Constanţa, în România, la emisiunea “Mozaic etnic” a istoricului Enache Tuşa fu invitat siptâmâna ţi tricu, preşedintile UCAM, Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machidunie, scriitorulu şi publicistulu Dina Cuvata. Activitatea a lu Dina Cuvata tru dumenea a culturâl’ei armâneascâ easte multu avutâ, are scrisâ cǎrţâ originale, are tradusâ şi cǎrţâ di-tru lilteratura niversalâ: Iliada, Odiseea, Eneida, deadun şi cu Biblia; pricum şi di-tru Evulu Mediu, di-tru cultura aqrabâ, Shah Name, şi di-tru Cultura euopeanâ, Sidulu (ca traţire s-dzâţim di la cultura arabâ) , Tristan şi Isolda, Cânticulu a Nibelundzâlor. Interviulu ţânu ma multu di giumitate di sâhate. Shi, extradzim mashi dauâ idei, di pi zboarâle a lu Dina Cuvata, cǎ va-s caftâ unâ emisiune similarâ cu aţea a lu Enache Tuşa, şi la televiziune machiduneascâ, iu nu are “Mozaic…”, emisiun’ile trâ etniii si fac ahoria pi etnii. Shi, altâ idee easte agiutorulu ţi el lu caftâ di la statulu român, tra-s nu aibâ şi armân’il’I mira a istorromân’ilor, a cure grai ease aproape chirut dicara numirulu a zburâtorilor easte aht m’ic. Tut m’ic easte şi numirulu a meglenoromân’ilor; aşi cǎ lipseaşte sibâ agiutat grailu armânescu tra-s arâmânâ v’iu tru zburâre.

Alantu interviu ţi vrem s-lu spunim easte a lu Toma Enache, dat la unâ televiziune di Tirana, pi 9 agheazmǎciune, şi trâ care domnul Jani Gusho, redacor şef la revista Frǎţia a suţatâl’ei “Armân’l’i di-tru Albania” nâ feaţe unâ şcurtâ prezentare.

Alidzem:

Vizion Plus esti televiziune tsi s-veadi tu tuta Arbinishia sh-ma diparti, centru la Tirana. Interviu s-fetsi aseara, data 9. 09. 2014 dupeprendza la una emisia tsi s-numeshti “Dupu perndza ora cintsi pm (pomerigio)” (Pasdite ora 5) cafi dzua di la luna pana vinera. S-da aclo multu informatsi shi Toma eara tu studio, shi li deadi apandasii ti nterabrili ali spiceri. Apandasia li deadi pi armaneshti, shi botsea s-avdza multu ghini, cu tuta tsi paralele si tradutsa pi arbinisheashti. Spusi ti filmu, tsi contsineari ari, iu era dati premeria shi partitsiparea la data 7, mesu aistu, la Pogradec tu festival, iu ali deadi unu premiu spetsial. Anda zbura Toma s-didea shi parti di filmu tu orizintu. Haraua eara ca zbura multu mushat pi limba a noasta. Spusi shi ti turneu, programu shi progectili tsi ari ti yinitori.

.

Cu tinji

Jani Gusho

Toma Enache eara dus la un festival Balcanic di filmu, di Pogradeţ, tru Albania, iu si adunǎ cu mulţâ profesionişţâ di-tru lumea a filmului, şi-l’i fu dat un premiu special trâ filmul “Nu hiu faimos, ama escu armân”. Interviulu di vârâ nauâ minute şi giumitate eara structurat pi vârâ şase ntribǎri: cum agiumse tru Albania, care easte pi şcurtu ideea a filmului, ma s-poatâ sâ spunâ ţiva di la trailerulu a filmului, ţi alte proiecte mai are tru v’initor; spuse şi unâ impresie di Tirana, iu fu dus şi altâ oarâ di ndoi an’i ninte. El spuse cǎ ideea a filmului si transfomǎ lişor tru scenariu atumţea cându avu titlul a filmului, “Nu hiu faimos ama hiu armân”; alidzem: “Putem sâ spunim cǎ easte zborulu tu filmu ti pirmifulu a unui regizor Toni Caramuşat ţi lo un premiu multu mare tru America şi vine tra-s promoveadâ filmul tru Balcan, tru tute vâsiliile iu bâneadzâ armân’i. Tru idiul chiro caftâ unâ featâ muşatâ, cu numa Armânamea, trâ care mitulu dzâţe cǎ bâneadzâ tru unâ spileie, şi cǎ are un aver trâ armân’i. Toma Enache bitiseaşte interviulu, sigura chinematografic, cu susupansu, şi invitâ telespectatoril’I s-v’inâ s-veadâ filmulu tra-s veadâ ma-s poatâ Toni Caramuşat s-li aflâ feata şi averulu care-l caftâ. Averulu ama easte mesajulu a filmului, dupu cum dzâţe Toma Enache — mesajulu easte vrearea, care, dzâţe el, easte idia la tuţ. Replica fu preluatâ şi di spichera di la televeziune, care cum zbura tru limba albanezâ, ama tru bitisitâ dzâse pi armâneaşte “Vâ baş”, trâ armân’i. Aestâ formulâ di bitsitâ lo multu hare la teleespectatori, încât şi domnul Jani Guşo, entuziasmat scrise pi grup “Bravo, bravo Toma. Ti baş tu daule faţâ”.

*******************

Tut ca unâ promovare, ca unâ promovare a limbâl’ei şi vrearea şi dorulu trâ grailu armânescu, easte şi textulu pitricut pi grupulu electronic di ascultâtoruu a nostru di Constaţa, domnul Nicu Caramihale, care eara dus tru vacanţâ, aşi cum dzâţe dumnil’ia a lui, tru “Ghramustea alâvdatâ”, dupǎ zboarle a unui cântic;vidzu ama cu dureare cǎ tru niscânte locuri tinirl’i nu para ştiu armâneaşte şi prinde s-faţim ma mare pidimo tra-s nu chearâ, cum dzâţea tut Constanta tru interviu şi domnul Dina Cuvata, muşata a noastrâ limbâ armâneascâ. Textul a domnului Nicu Caramihale acaţâ aşi:

YRAMUSTEA ALAVDATA

Di Castoria lom apofasea s-ankisim Yramustea.Cum na avea dzasa Zoie Carabash lipsea ta s-yimnam vara 50 di km.Dupu isapea a nostra yimnam ca baia di 50 km shi ahurhim ta s-antribam cata yiu iasti calea di Yramustea.Danaseam aftukinji shi ai antribam ama ei na apandasea pi gartseashti taha nu canushtea cana limba xeana,anda loam di azburam anamisa di noi pi armaneashti aradeau i ca aveau hamu-arasu an gura shi vdzeau.Demeki acakiseau ama nu vrea s-na apandaseasca. […]

Ascultaţ aoa –>