Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca 2014.09.09

Agenda armaneasca 2014.09.09

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nǎu concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, care aduţe la Bucureşti, pi schena a Salâl’ei Radio şi în directu pi posturile publiţe di radio, 5 orchestre avdzâte, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.

Hristu Steriu, 09.09.2014, 20:55

********************

Întrǎ 20 şi 27 agheazmǎciune Bucureştiul apânghiseaşte a II-a ediţie a RadiRo — Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio. Evenimentul easte organizat di Radio România, priiatin şi susţânător devotat a muzicâl’ei clasicâ ninca di-tru 1928, când pitriţea tru eter primul a lui semnal sonor!

*********************

Tru 2012, prima ediţie RadiRo” aduse în România ansambluri simfoniţe radio prestigioase: BBC Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI, Orchestre Philharmonique de Radio France.

**********************

Tru 2014, la ediţia a 2-a, concerteadză Orchestra Simfonică Radio di-tru Finlanda, Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Simfonică Radio di Stuttgart, Orchestre National de France şi Orchestra Naţională Radio, sum bagheta a unor dirijori cu mare numâ, pricum Joshua Weilerstein, Ondrej Lenárd, Stéphane Denève, Case Scaglione, Vassily Sinaisky, Tiberiu Soare şi Cristian Mandeal.

*********************

Solişti di mare virtuozitate suntu protagoniştil’i a serilor RadiRo”: pianistul Jonathan Biss, soprana Katarina Jovanovic, pianistul Jan Simon, violoniştil’i Nikolaj Znaider şi Vadim Gluzman, arada di mǎri artişti român’i: mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail, violonistul Alexandru Tomescu. Directorul di onoare a liştei ediţie, dirijorulu român Cristian Mandeal, aduţe un plus di prestigiu şi valoare europeană Festivalului RadiRo”.

**********************

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va ţânâ până pi 26 agheazmǎciune 2014, data a poştâl’ei.

***********************

Premiile şi menţiun’ile a concursului, în obiecte, va hibâ în principal CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeanâ, ama va oferim ca premii şi alte obiecte di promovare culturală şi turistică. Concursul easte organizat deadun cu Editura Casa Radio” şi cu Primăria a Municipiului Bucureşti.

*************************

Şi tora, întribările:

– Tru ţi an si feaţe prima ediţie a Festivalul Internaţional a Orchestrelor Radio?

– Care easte directorulu di onoare a ediţil’ei a 2-a a Festivalului?

– Câte orchestre radio participă la ediţia 2014 a RadiRo?

– Numiţ 3 artişti român’i di talie (solişti sau dirijori) aflaţ pe afişulu RadiRo anulu aestu.

***********************

Vă paraclasim să nâ scriiţ ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ programile tru mediul online. Coordonatile a noastre suntu nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ro@rri.ro. Aştiptăm răspunsurile a dvs. până la 26 agheazmǎciune, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a premiilor şi a menţiun’ilor va hibâ spuşi curundu după bitisirea a concursului. Succes!

*********************************

****************

Unâ muşatâ continuitate pi timel’lu a limbâl’ei românâ avem di la evenimentul di-tru işita mesului ţi tricu, pi 29 agustu, cându la Librâria Creţulescu di Bucureşti, fu faptâ unâ searâ Neagu Djuvara, a cure dzuâ di naştire eara priste alte dauâ dzâle, pi 31 agustu, tamam di sârbâtoarea a limbâl’ei romanâ, pi 31 agustu.

Uidisirea si duţe şi ma largu. Neagu Djuvara, fu la Paris 5 an’i, di-tru 1984 pânâ tru 1989, cându evenimentile a ţilui an şi a mesului andreu, cu câdearea a reghimului Ceauşescu lu adusirâ diznou tru România, fu 5 an’i secretar gheneral a Casâl’ei Româneascâ di la Paris, şi un chiro dupǎ. Tru anulu 1989 si feaţe tru Republica Moldova şi treaţirea la grafia latinǎ, di care si leagâ şi sârbâtoarea naţionalâ a Republicâl’ei Moldova, di nastânga a râului Prut, di-tru estul a li Românie.

DZuua a Limbâl’ei Românǎ instituitǎ, anulu tricut, di Parlamentulu di la Bucureşti, si suprapune cu sărbătoarea natională din Republica Moldova si easte un omagiu la adresa a minaril’ei di rediştiptare naţionalǎ di-tru statulu viţin, majoritar românofon. Pi 31 agustu 1989, tru împlin reghim sovietic, Parlamentulu di la Chişinǎu, pichetat di vârâ 750 di m’il’e di oamin’i, adicǎ unâ şasime di populaţia a republicâl’ei, apofǎsi declararea a românâl’ei limbă di stat, pricum şi treaţirea la grafia latină în loculu a alfabetului chirilic impus di ocupanţâ tru momentul a anexiunil’ei di-tru 1940.

Aţea ţi poate sâ dzâcâ cǎ pri-tru seara Neagu Djuvara, şi evenimentu ţi vrem s-lu spunim, si faţe ligâtura, simbolic, retrospectiv, tru anulu 1989, a Casâl’ei Romneascâ di Paris, cu Grafia latineascâ a Limbâl’ei Românǎ di Chişinǎu.

Evenimentul di aoa şi apoapea dauâ siptâmân’i, ţi lu alâsǎm s-lu spunim dupǎ sârbǎtoarea a Limbâl’ei Românâ, a ultimâl’ei dzuâ di agustu, fu lansarea di viniri, pi 29 agustu a cartil’ei agiumtâ la ediţia a şasea, a lu Neagu Djuvara, “Civilizaţii şi tipare istoriţe”. Seara Neagu Djuvara si feaţe la Libǎria Humanitas-Cretsulesu. Ediţia are 80 di desene documentare di Mihail Coşuleţu şi Simona Vilǎu, 40 di ilustraţii alb-negru şi 55 di ilustraţii color.

Evenimentul si desfǎşurǎ în prezenţa a doctorului Ovidiu Cristea, directorulu a Institului di Istorie Nicolae Iorga“, a doctorului Şerban Marin, şef Birou Documentare Arhivile Naţionale ale Românie şi Silviu Nicolae, redactor Editura Humanitas.

Eara dusâ şi unâ pareie di la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, care-l’i urarâ “la mulţâ” trâ dzua di amintare, ţi vrea s-eara priste dauâ dzâle, pi 31 agustu, unâoarâ cu Dzuua Limbâl’ei românâ.

**********************

Lucrarea “Civilizaţii si tipare istoriţe” easte unâ reeditare a tezâl’ei di doctorat a lu Neagu Djuvara scrisâ la intrata a an’ilor 70 sub conduţirea a lu Raymond Aron. “Easte vahi cartea ţea mai importanta — dzâţe un analistu, Dan, pi internet – a istoricului, aţea care defineaşte filozofia a lui istoricǎ si ideile dominante a altor lucrǎri a lui, inclusiv “Polimulu di şaptedzǎţ şi şapte di an’i şi premizile a heghemoniil’ei americanâ” apǎrutǎ — cartea – anulu trecut, unâ analiza a situaţil’ei politicâ contemporane tru lum’ina a istoril’ei a secolului 20 […].

“Civilizaţii şi tipare istoriţe” easte unâ carte di istorie comparata –dzâţe Dan – a civilizaţiilor, care mutreaşte sâ identificâ şi sǎ descrie tipare repetitive tru naştirea, evoluţia şi bitisita a luştor, şi di aoaţe concluzii în ligǎturǎ cu prezentulu şi v’initorulu civilizaţil’ei a noastrǎ occidentalǎ. Tru mare misurǎ textul scris tru an’il’i 70 easte ţânut aşi cum eara, cu excepţia a unor rare note şi inserţii di textu — deci nu easte zborulu dispre unâ versiune actualizatǎ, cǎ mai diavrapa un instantaneu a li minduitâ a istoricului la data a li scriire a tezâl’ei a lui di doctorat. În mod natural, Djuvara chineseaşte di la definirea a termenului di civilizaţie, ca unitate fundamentalǎ a dezvoltaril’ei istoricǎ, cu caracteristiţ majore care suntu aria geografica întinsǎ, unitatea în mod di banǎ şi tehnologhie, şi dezvoltarea în faze nirepetitive, caracteristiţ care pot sibâ identificate în misurǎ mai multu sau mai puţân clarǎ la tute civilizaţiile enumerate di autor şi analizate tru carte. Fazile di dezvoltare menţionate pot sibǎ în ordine: faza larvarǎ (sau pre-istoria a chathiunâl’ei di civilizaţii), faza di formare, faza di influrire, faza a lumtâl’ei trâ heghemonie (sau a regatilor combatante), şi faza imperialǎ tru care apare scleroza şi destrǎmarea a civilizaţil’ei.”

Ascultaţ aoa –>